Un om venea acasa baut prin cimitir si in drumul lui se intâlneste cu un schelet mare.
– Uau, tu de pe vremea cui esti?, il intreaba omul.
– Pai, eu sunt de pe vremea lui Decebal.
Mai merge ce mai merge si se intâlneste cu un schelet ceva mai mic.
– Uau, dar tu de pe vremea cui esti?
– Eu sunt de pe vremea lui Stefan cel Mare.
Mai merge o vreme si se intâlneste cu un schelet mic, pricajit, vai de capul lui, si il intreaba:
– Tu de pe vremea cui esti?
La care scheletul ii raspunde:
– Lasa-ma, domnule, in pace ca ma duc la serviciu.
