Alegeri în Bulgaria. Bulgarii sunt așteptați la urne duminică, pentru a treia oară în decurs de un an, pentru a-și alege parlamentul și președintele, scrutinul având loc pe fondul creșterii numărului de cazuri Covid-19.
În jur de 6,7 milioane de cetățeni cu drept de vot sunt așteptați în secțiile electorale, în condițiile în care alegerile anticipate din aprilie și iulie nu au reușit să ducă la o majoritate parlamentară care să dea un guvern stabil, relatează Associated Press. Criza politică se suprapune peste criza sanitară și problemele economice cu care se confruntă cea mai săracă țară a Uniunii Europene.
Analiștii anticipează o prezență slabă la urne, din cauza temerilor legate de răspândirea Covid-19, Bulgaria având și cea mai mică rată de vaccinare din UE, urmată de România. În plus, atmosfera generală care domină electoratul este mai curând una de apatie. Statul balcanic cu o rată de vaccinare completă sub 30% a raportat 334 de decese în ultimele 24 de ore, cel mai mare bilanț înregistrat de la debutul pandemiei.
Alegeri în Bulgaria. Cine ar fi în avantaj
O prezență slabă la urne va avantaja fostul partid de guvernământ GERB, chiar dacă acesta s-a erodat la putere. În utimele luni, anchetele privind acuzațiile de corupție legate de mandatul fostului premier Boiko Borissov limitează șansele acestuia de a reuși formarea unei noi coaliții. În cazul în care ar reuși totuși acest lucru, ar fi al patrulea mandat în ultimii 12 ani.
Analiștii mai consideră că noul partid ”Continuăm schimbarea”, creat de foștii miniștri interimari ai economomiei și finanțelor se va plasa pe locul al doilea, având astfel toate șansele să fie cheia viitoarei coaliții de guvernare. Fondat cu doar câteva săptămâni în urmă de cei doi foști miniștri absolvenți de Harvard, Kiril Petkov, 41 de ani, și Asen Vasilev, 44 de ani, noul partid a urcat repede în sondaje grație mesajului privind toleranța zero față de corupție și mită și promisiunilor legate de transparență și promovarea reformelor în mai multe sectoare cheie.
Viitorul legislativ, care are 240 de locuri, ar urma să fie format din nu mai puțin de șapte partide care ar trece pragul electoral de 4%. În ceea ce privește președintele, 23 de candidați își revendică această funcție mai curând onorifică. Actualul președinte Rumen Radev, un vocal critici al lui Borissov și susținător ferm al protestelor anticorupție de anul trecut are toate șansele să obțină un al doilea mandat de 5 ani. Sondajele arată că acesta va obține puțin sub 50%, cât ar avea nevoie pentru a câștiga președinția din primul tur.
Al doilea tur al alegerilor prezidențiale ar putea avea loc pe 21 noiembrie, Radev urmând să-l înfrunte pe principalul său contracandidat, profesorul univeristar Anastas Gerdzhikov.
