Varianta Omicron a virusului SARS-CoV-2 a acumulat un număr mare de mutaţii comparativ cu tulpina parentală. Pe pagina de Facebook RoVaccinare, specialiştii au răspuns la întrebările momentului. Cum a apărut Omicron, dacă este mai agresivă şi mai transmisibilă această tulpină şi dacă vaccinurile funcţionează. În postare se precizează că vaccinurile actuale s-au dovedit eficiente împotriva tuturor variantelor virale ce au circulat până acum. În special, împotriva evoluţiei severe a COVID-19, a spitalizării şi a deceselor.
De ce a fost clasificată Omicron ca variantă de ingrijorare (VOC)?
Varianta Omicron a virusului SARS-CoV-2 a acumulat un număr mare de mutaţii comparativ cu tulpina parentală.
Unele dintre aceste mutaţii sunt comune cu unele variantele anterioare şi pot conduce la infecţiozitate şi transmisibilitate crescute, evitarea unor mecanisme de răspuns antiviral şi chiar rezistenţă parţială la anticorpii dobândiţi în urma infecţiei, a vaccinării sau rezistenţă la unele terapii cu anticorpi monoclonali.
Alte mutaţii sunt nou întâlnite la această variantă sau au fost observate doar în laborator. Aşa că efectul lor nu este bine cunoscut, dar sunt observate în proteine / regiuni ale unor proteine importante în biologia virusului.
Cum funcţionează toate aceste modificări împreună este dificil de spus în momentul de faţă. Date suplimentare vor fi disponibile în următoarele saptamâni.
Date despre unele mutaţii ale variantei Omicron pot fi găsite aici: https://covariants.org/variants/21K.Omicron
Pentru o listă comparativă a mutaţiilor identificate la varianta Omicron şi la alte variante de îngrijorare sau de interes de până acum: https://covariants.org/shared-mutations.
De ce acumulează virusul mutaţii?
Pe parcursul infecţiei, virusul trebuie să facă miliarde şi miliarde de copii ale codului său genetic. Uneori, în procesul de replicare apar şi erori iar unele „litere” sunt „copiate” greşit. SARS-CoV-2 are mecanisme pentru a corecta majoritatea erorilor de copiere. Dar nici aceste mecanisme nu pot funcţiona perfect iar unele mutaţii mai scapă.
Majoritatea mutaţiilor au un efect minor sau inexistent asupra biologiei virusului. De asemenea, nu prezintă decât interes epidemiologic (amprenta de mutaţii permite urmărirea circulaţiei virusului în populaţie).
Dar dacă aceste mutaţii apărute întâmplator îi oferă virusului un avantaj (ex: transmisibilitate mai mare, capacitatea de a „ocoli” o parte din mecanismele de protecţie ale organismului) atunci ele sunt selectate şi propagă mai departe.
Sunt principii evolutive clasice, supravieţuirea celui mai adaptat la condiţiile de mediu de la un moment dat, dar care se produc acum cu o viteză ameţitoare din cauza numărului mare de cazuri de infecţie care îi oferă virusului multiple şanse de a se adapta.
Cum a apărut varianta Omicron?
În general, mutaţiile se acumulează una câte una şi pot fi urmărite pe multiple generaţii virale până la apariţia unei variante dominante. Oamenii de ştiinţă care lucrează în epidemiologie moleculară alcătuiesc arbori filogenetici prin care urmăresc gradul de „înrudire” dintre virusurile din diferite probe secvenţiate (similari arborilor genealogici prin care oamenii îşi trasează legăturile de familie).
La Omicron şi la unele variante virale anterioare lipsesc mai multe generaţii de legătură. Teoriile principale în momentul de faţă:
– tulpini virale din aceste generaţii de legătură ar fi putut circula pentru mai mult timp în zone cu capacitate insuficientă de secvenţiere pentru a le detecta, acumulând mutaţii.
– virusul a evoluat într-o gazdă care nu a putut elimina infecţia pentru o perioadă foarte mare (luni), suficient pentru a acumula toate mutaţiile observate înainte de a se transmite mai departe.
Cum se înrudeşte Omicron cu alte tulpini SARS-CoV-2 secvenţiate de pe continentul african: https://nextstrain.org/ncov/gisaid/africa?f_region=Africa
Este varianta Omicron mai agresivă?
Este dificil de spus în momentul de faţă dacă varianta Omicron produce forme mai uşoare sau mai severe de COVID-19. Asta din cauza numărului mic de cazuri înregistrate şi a timpului scurt de când aceasta a fost descoperită. De la infecţie la dezvoltarea unei forme severe a bolii durează, în general, peste o săptămână iar majoritatea cazurilor identificate până acum sunt la persoane tinere cu risc mai mic de evoluţie severă a COVID-19. Mai multe date vor fi probabil disponibile în viitorul apropiat. Dar toate variantele SARS-CoV-2 de până acum au fost asociate cu un risc semnificativ de evoluţie severă a bolii. Abordarea precaută de moment ar fi să nu considerăm că infecţia cu varianta Omicron ar evolua diferit.
Citește articolul integral pe news.ro.
