Muzeul Județean de Istorie „Alexandru Ștefulescu” Gorj din Târgu Jiu va plăti suma de peste 146.400 de lei pentru servicii de arheologie. Inițiativa care presupune încheierea de contracte de prestări servicii cu doi arheologi este motivată de numeroasele lucrări și șantere deschise pe raza județului Gorj.
Astfel, Muzeul Județean Gorj nu ar face față cu personalul propriu și are nevoie de un contract suplimentar cu doi arheologi.
Licitația pentru achiziția serviciilor de arheologie este în desfășurare. Ofertele pot fi depuse până în data de 6 ianuarie a anului viitor, pentru un buget de 146.400 de lei.
„Contractul de servicii arheologie conține 2 posturi de arheologi experți (doi operatori economici) datorită numeroaselor lucrări investiționale ce se desfășoară pe raza județului Gorj, care necesită servicii arheologice mai ales în zonele în care există situri arheologice sau în zonele de protecție, precum și în cele cu potențial arheologic. În acest sens se vor efectua cercetări arheologice sistematice, preventive sau de evaluare a terenului după caz, în vederea eliberării terenului de sarcina arheologică conform legislației în vigoare”, conform Muzeului Județean Gorj
Mai multe săli pentru exponate
Muzeul Județean de Istorie Gorj a trecut în ultimii ani printr-o serie de transformări. A fost înlocuit parchetul și au fost deschise săli noi pentru vizitatori.
Conform unei prezentări, Muzeul Gorjului a luat naştere în oraşul de pe Jiu, la sfârşitul secolului al XIX-lea graţie unor oameni iubitori de cultură, al căror scop era ridicarea spiritualităţii gorjene.
Instituţia se număra printre primele muzee din ţară şi îşi are originea în preocupările istorice ale aceluia care este fondatorul sau, institutorul Alexandru Ştefulescu (1856-1910), care în 1893 a întemeiat o colecţie istorică şi arheologică, a şcolii primare de băieţi din Târgu Jiu, unde funcţiona ca învăţător şi director.
Pasionat de istorie, de trecutul acestui judeţ numit pe bună dreptate istoric şi pitoresc, Alexandru Ştefulescu a strâns în jurul său oameni de cultură, care l-au ajutat şi susţinut în iniţiativele sale precum profesorul Iuliu Moisil, inginerul Aurel Diaconovici şi artistul plastic Vitold Rola Piekarski.
Colecţiile particulare ale acestuia s-au adăugat colecţiei Ştefulescu, ce a constituit de fapt nucleul muzeului. Pentru amenajarea expoziţiei muzeale au fost puse la dispoziţie două încăperi mari de la parterul Palatului Administrativ (construit între 1870-1875).
După doi ani de la întemeiere, colecţiile tinerei instituţii vor fi mutate în clădirea Gimnaziului (casele lui Codin Crăsnaru din strada Unirii), iar în 1898 muzeul şi-a găsit spaţiu în clădirea nouă a Gimnaziului „Tudor Vladimirescu”, în sala cea mare a etajului.
În aprilie 1896 a apărut buletinul Publicaţiunile Muzeului Judeţean al Gorjului, tipăritură care s-a oprit la primul număr.
Odată cu începutul secolului al XX-lea grupul principalilor animatori ai muzeului s-a destrămat, în 1910 stingându-se din viata Alexandru Ştefulescu.
Muzeul n-a dispărut, anii războiului i-au pus însă în pericol existenţa, o parte din colecţie fiind înstrăinată sau distrusă.
A tot fost reorganizat
După război, piesele istorice rămase vor fi reorganizate într-o expoziţie la Liceul „Tudor Vladimirescu”.
În 1925 din iniţiativa Ligii femeilor din Gorj şi a preşedintei acesteia Arethia Tătărescu va fi deschisă o campanie de strângere de fonduri pentru construirea unei clădiri destinată muzeului, proiect încredinţat arhitectului Iulius Doppelreiter, întocmit după arhitectura culei Crăsnaru din Groșerea, Gorj, şi ridicat în Grădina Publică a oraşului Târgu Jiu.
Noul muzeu va fi inaugurat la 5 septembrie 1926 si va funcţiona aici până în 1954, când datorită spaţiului insuficient pentru colecţii, muzeul s-a mutat într-un imobil naţionalizat (casele avocatului Bicescu) de pe strada Tudor Vladimirescu, nr. 73.
Către finele anului 1974 muzeului i s-a găsit o nouă clădire, care să-i găzduiască tot mai numeroasa colecţie, respectiv cea a fostului Palat Administrativ din str. Griviţei (azi Geneva) nr.8, local unde şi debutase ca instituţie în 1894.
Din 1975 aici s-a reorganizat pe baze ştiinţifice noua expoziţie de istorie şi arheologie precum şi una de arte plastice. În 1990, secţia de arte plastice a fost mutată într-un sediu nou, situat pe bulevardul Brâncuşi, lângă Gradina Publică (fosta reşedinţa Ceausescu). Aceasta a primit denumirea de Constantin Brâncuşi.
În 1996, Secţia de Istorie şi Arheologie a Muzeului Judeţean Gorj a luat numele lui Alexandru Ştefulescu, părintele istoriei Gorjului.
În subordonarea acestei instituţii se afla: Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara, unde a fost mutată secţia de etnografie, care din 2002 şi-a îmbogăţit patrimoniul prin strămutarea Complexului „Gheorghe Tătărescu” aici.
