S-au închiat discuțiile Consiliului NATO și Rusia, care au avut loc miercuri la Bruxelles, pe fondul pesimismului față de progresele înregistrate în urma atitudinilor fără compromisuri adoptate de Moscova și Washington cu privire la tensiunile din Europa de Est.
Așteptările au fost scăzute în privința unui rezultat agreat de comun acord, deoarece Moscova își continuă acumularea agresivă de trupe militare la frontiera rusă cu Ucraina, iar NATO nu dorește să facă concesii privind anularea extinderii Alianței spre est.
Suntem în fața unui „moment definitoriu pentru securitatea europeană”
S-a încheiat reuniunea consiliului NATO-Rusia, desfășurată la sediul Alianței din Bruxelles. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a deschis conferința de presă post-summit, subliniind că suntem în fața unui „moment definitoriu pentru securitatea europeană”.
Nu a fost o discuție ușoară, dar tocmai de aceea această întâlnire a fost atât de importantă”, a spus Stoltenberg. Acesta a adăugat că Rusia a folosit întâlnirea cu mize mari de miercuri pentru a revizui o grămadă de nemulțumiri vechi împotriva Alianței occidentale, inclusiv unele legate de războiul din Iugoslavia și Libia, conform Digi24.
„Există diferenţe semnificative între NATO şi Rusia. Diferențele dintre noi nu vor fi ușor de rezolvat”, a adăugat Stoltenberg, subliniind însă că a fost bine că NATO și Rusia au putut să se întâlnească și să discute pentru prima dată după doi ani. „Întâlnirea a fost utilă. Când situația e tensionată, dialogul e util”, a declarat Jens Stoltenberg.
Secretarul general al NATO a precizat că este gata ca cele două părți să se întâlnească din nou
De asemenea, Secretarul general al NATO a precizat că este gata ca cele două părți să se întâlnească din nou. Acesta a propus Rusiei să se organizeze o serie de întâlniri pe tema securității, dar delegația Rusiei nu și-a exprimat acordul față de o nouă întâlnire, însă nici nu a exclus această posibilitate, ci mai degrabă a cerut mai mult timp.
Statele membre NATO i-au cerut miercuri Rusiei să „detensioneze situația”
Stoltenberg a mai spus că statele membre NATO i-au cerut miercuri Rusiei să „detensioneze situația” și să retragă forțele din Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, el subliniind că este absolut falsă ideea că extinderea Alianţei Nord-Atlantice este agresivă.
La rândul său, Rusia a îndemnat NATO să refuze admiterea Ucrainei în NATO, dar Alianța a spus că refuză să facă compromisuri privind extinderea. „Rusia nu are drept de veto privind aderarea Ucrainei la NATO. Ucraina e singura care decide în acest caz”, s-a exprimat Stoltenberg.
„Ucraina are dreptul la autoapărare. Ucraina nu este o amenințare pentru Rusia“
Jens Stoltenberg a mai spus că „Ucraina este o națiune suverană”. „Ucraina are dreptul la autoapărare. Ucraina nu este o amenințare pentru Rusia. Rusia este cea mai mare putere terestră din Europa și tot Rusia a fost cea care a folosit forța militară împotriva Ucrainei în trecut. Rusia este agresorul”, a precizat secretarul general al NATO.
„Aliații NATO sunt gata să se angajeze în dialog cu Rusia, dar nu vom face compromisuri cu privire la principiile de bază, nu vom face compromisuri cu privire la suveranitatea și integritatea teritorială a fiecărei națiuni din Europa”, a declarat Stoltenberg reporterilor la Bruxelles, după întâlnirea NATO-Rusia.
„Același lucru este valabil și pentru dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile aranjamente de securitate”, a adăugat el, respingând din nou cererile Rusiei ca NATO să garanteze că nu va oferi Ucrainei o perspectivă de membru.
Jens Stoltenberg a punctat că rolul NATO în Libia a fost sub mandatul ONU
Totodată, Stoltenberg a spus că aliații NATO din fosta Iugoslavie au respins direct afirmațiile Rusiei conform cărora NATO a contribuit la destrămarea Iugoslaviei. În același timp, Jens Stoltenberg a punctat că rolul NATO în Libia a fost sub mandatul ONU, răspunzând astfel acuzațiilor părții ruse, care a precizat la întâlnire că „NATO a depășit acest mandat”.
Stoltenberg a mai subliniat că acumularea de trupe ruse la granița cu Ucraina l-a determinat pe președintele Finlandei să sublinieze dreptul oricărei țări de a decide dacă dorește să adere la NATO. „Amenințarea Moscovei va crește probabil puterea Alianței și nu o va micșora”, a spus Stoltenberg.
În ceea ce privește faptul că misiunea diplomatică a Federației Ruse pe lângă NATO a fost închisă, Stoltenberg a spus că regretă acest lucru. „Nu există o condiție prealabilă pentru ca Rusia să își redeschidă misiunea diplomatică la sediul NATO din Bruxelles. Rusia a ordonat închiderea biroului NATO de la Moscova”, a punctat Stoltenberg.
„În acest moment, există un risc real de apariție a unui nou conflict armat în Europa“
„În acest moment, există un risc real de apariție a unui nou conflict armat în Europa, dar NATO va face tot posibilul pentru a-l preveni”, a apreciat Jens Stoltenberg. „Rămânem cu cu ochii deschiși. Am transmis Rusiei mesajul că dacă vor folosi forța militară vor exista consecințe grave asupra lor, inclusiv sancțiuni economice și sancțiuni politice”, a mai spus acesta.
De asemenea, Jens Stoltenberg a precizat că NATO va face toate eforturile pentru a găsi o rezolvare politică a situației.
„Sunt gata să reluăm dialogul și să discutăm cu Rusia despre limitarea amplasării rachetelor în Europa. Reprezentanții Rusiei au spus că nu sunt pregătiți pentru o dată la care să înceapă o asemenea discuție. Suntem în această situație pentru că Rusia a încălcat tratatul care interzicea amplasarea rachetelor cu rază medie de acțiune în Europa”, a mai explicat secretarul general al Alianței.
Aliații NATO au transmis miercuri Rusiei „că nu vor renunța la prezența trupelor aliate în țările din estul NATO”
În fața jurnaliștilor, secretarul general al NATO a declarat că aliații NATO au transmis miercuri Rusiei „că nu vor renunța la prezența trupelor aliate în țările din estul NATO”.
Jens Stoltenberg a anunţat și că NATO ar putea desfăşura trupe adiţionale în flancul său estic în cazul în care Rusia utilizează din nou forţa împotriva Ucrainei. „Dacă Rusia foloseşte încă o dată forţa contra Ucrainei şi ulterior invadează Ucraina, atunci trebuie să analizăm în mod serios nevoia de a spori suplimentar prezenţa noastră în partea estică a alianţei”, a afirmat el, reiterând faptul că doar NATO şi Ucraina pot decide dacă aceasta din urmă devine membră a Alianţei Nord-Atlantice.
Nu s-au înregistrat rezultate concrete în urma reuniunii Consiliului NATO-Rusia
Declaraţiile lui Jens Stoltenberg indică în mod clar că nu s-au înregistrat rezultate concrete în urma reuniunii Consiliului NATO-Rusia, survenită la două zile după ce reprezentanţii Washingtonului şi ai Moscovei s-au întâlnit la Geneva în vederea detensionării situaţiei legate de securitatea la frontiera ruso-ucraineană, tranmite Agerpres.
Rusia a acuzat Occidentul că nu reuşeşte să conştientizeze urgenţa solicitărilor ei. Moscova susţine că extinderea NATO de la 16 membri, la finalul Războiului Rece, la 30 în prezent, printre care un număr mare de foste republici comuniste din Europa Centrală şi de Est, constituie o ameninţare pentru securitatea Rusiei şi că această ţară trebuie să traseze „linii roşii” pentru a se proteja.
