Multe plante ale caror frunze sunt folosite ca hrana sunt cunoscute in medicina populara ca buruieni. Proaspete sau uscate se folosesc la prepararea mâncarurilor, unele fiind asociate chiar cu anumite sortimente de mâncare, de exemplu menta cu carnea de miel, mararul cu muraturile, chimenul cu biscuitii, busuiocul cu rosiile, cimbrul cu fasolea. Altele se folosesc sub forma de salate.
Anasonul are flori albe, iar frunzele sale dantelate sunt folosite pentru a da aroma salatelor.
Busuiocul este o planta de aproximativ 30 de centimetri. Frunzele si florile lui au o aroma picanta, asemanatoare cuisoarelor, si se folosesc la aromatizarea supelor, mâncarurilor de rosii, salatelor.
Limba mielului are frunze comestibile, care pot fi gatite asemanator spanacului.
Sorbestrea (sorbestrea medicinalis) este o planta robusta cu frunze lungi, compuse, care (in special cele tinere) dau salatei o aroma specifica, asemanatoare castravetilor.
Chimenul se intâlneste si in stare salbatica. Frunzele, cu lastarii tineri cu tot, se folosesc la salate, iar semintele la prepararea produselor de patiserie.
Telina se foloseste pentru a da gust si aroma supelor, tocanei si salatelor.
Myrrhis odorata este o planta cu frunze asemanatoare ferigii, care se folosesc in bucatarie.
Mararul si molura sunt de asemenea folosite pentru aromatizarea mâncarurilor.
Muscata roz, socotita planta decorativa, are frunze cu aroma de trandafir care dau un gust deosebit jeleurilor, budincilor si cremelor.
Condurul doamnei este o planta anuala care creste in gradina. Frunzele ei au un gust picant si se pot folosi la sandvisuri si la salate.
Frunzele de rozmarin, salvie, cimbru, izma, tarhon, brusture si perisor sunt folosite in mod curent pentru aromatizarea mâncarurilor.
