Președintele armean Armen Sarkissian a demisionat din cauza lipsei de influență. Armen Sarkissian spune că consideră că constituția țării nu îi acordă președintelui puteri suficiente pentru a influența evenimentele.
„M-am gândit mult, şi după patru ani de muncă intensă am luat decizia de a părăsi funcţie de şef al statului (…) Trăim într-o realitate în care preşedintele nu se poate opune prin veto legilor pe care le consideră păguboase pentru popor şi Stat″, a mai justificat Sarkissian, în vârstă de 68 de ani, numit preşedinte de parlament în martie 2018.
Demisia lui survine în contextul tensiunilor sale cu guvernul condus de premierul Nikol Paşinian, căruia Sarkissian i-a cerut să demisioneze în urma înfrângerii suferite de Armenia în războiul din 2020 pentru controlul enclavei azere cu populaţie majoritar armeană Nagorno-Karabah, potrivit www.aljazeera.com
Pentru a evita o înfrângere de proporţii şi mai mari în acel război soldat cu peste 6.500 de morţi, Armenia a fost nevoită să semneze un armistiţiu mediat de Rusia şi să cedeze Azerbaidjanului o parte a acestei provincii şi teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după un alt război, desfăşurat la începutul anilor ’90.
Armenia are în mod tradiţional relaţii strânse cu Rusia, inclusiv prin apartenenţa la Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). În timpul conflictului din Nagorno-Karabah din toamna anului 2020, premierul Nikol Paşinian a Moscovei ca OTSC să intervină, forţele armene fiind depăşite de capabilităţile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei.
Kremlinul – care îl consideră pe Paşinian drept pro-occidental, venit la putere în urma unei “revoluţii colorate”, aşa cum descrie Moscova mişcările de contestare a regimurilor din spaţiul ex-sovietic – a refuzat atunci, motivând că regiunea Nagorno-Karabah nu este teritoriul Armeniei, fapt recunoscut la nivel internaţional.
