Președintele Joe Biden ia în considerare trimiterea câtorva mii de soldați americani în Europa de Est și țările baltice, precum și a unor nave de război și avioane, în ceea ce ar reprezenta o schimbare majoră față de poziția sa reținută până acum față de Ucraina, scrie The New York Times care citează sub acoperirea anonimatului oficiali ai administrației de la Washington.
Joe Biden a avut sâmbătă, la reședința de la Camp David, o întâlnire cu oficiali de rang înalt ai Pentagonului, care i-au prezentat mai multe opțiuni de mutare a unor efective militare americane mult mai aproape de Rusia. Opțiunile includ trimiterea a 1.000 până la 5.000 de soldați în țările din Europa de Est, cu posibilitatea de a crește acest număr de zece ori, dacă lucrurile se deteriorează.
Decizia președintelui american ar putea interveni chiar în această săptămână
Decizia președintelui american ar putea interveni chiar în această săptămână, spun sursele NYT. Dacă va aproba desfășurarea de forțe suplimentare, o parte din trupe vor veni din Statele Unite, în timp ce alți soldați vor fi mutați din alte părți ale Europei în țările mai vulnerabile de pe flancul estic al NATO.
Pe lângă trupe, președintele Biden ar putea aproba și trimiterea de avioane suplimentare în regiune. „Avem nevoie de exerciții comune în Polonia, în statele baltice, în România, în Bulgaria, pentru a-i arăta lui Putin că suntem serioși”, a declarat duminică Michael McCaul, reprezentant republican în Comisia pentru afaceri externe a Congresului.
Până de curând, administrația Biden a adoptat o poziție reținută față de Ucraina
Consolidarea prezenței militare americane vine pe fondul temerilor tot mai mari privind o incursiune rusă în Ucraina. Până de curând, administrația Biden a adoptat o poziție reținută față de Ucraina, de teamă să nu provoace Rusia, dar pe măsură ce președintele Vladimir Putin și-a intensificat acțiunile amenințătoare la adresa Ucrainei, iar discuțiile dintre oficialii americani și cei ruși nu au reușit să-l descurajeze, administrația de la Washington se îndepărtează acum de strategia de a nu-l provoca pe liderul de la Kremlin, notează cotidianul american.
Partea rusă a fost avertizată că o incursiune în Ucraina ar atrage după sine o consolidare a flancului estic al NATO, adică exact ceea ce Vladimir Putin spune că nu dorește. Președintele Joe Biden vorbea săptămâna trecută despre asta și chiar nominaliza România și Polonia.
Administrația americană are în vedere o poziție mai fermă, incluzând nu doar opțiuni diplomatice
După discuțiile eșuate de vineri dintre Antony Blinken și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, administrația americană are în vedere o poziție mai fermă, incluzând nu doar opțiuni diplomatice, precum sancțiunile, ci și opțiuni militare, cum ar fi creșterea sprijinului militar acordat forțelor ucrainene și desfășurarea de trupe americane în regiune, scrie New York Times.
Un fost înalt oficial al Pentagonului pentru Europa și politica NATO, Jim Townsend, a declarat că propunerea administrației nu a mers suficient de departe. „Este probabil prea puțin și prea târziu pentru a-l descuraja pe Putin. Dacă rușii invadează Ucraina în câteva săptămâni, cei 5.000 ar trebui să fie doar o avangardă pentru o prezență mult mai mare a forțelor americane și aliate. Europa de Vest ar trebui să devină din nou o fortăreață armată”, a comentat Townsend pentru NYT.