Direcția pentru Cultură Gorj a anunțat că monitorizează peste 500 de monumente și situri arheologice. Multe nu sunt însă semnalizate în mod corespunzător de către autoritățile locale. Judeţul Gorj are înscrise în registrul național un număr de 503 poziţii, respectiv 87 de situri arheologice, 364 monumente reprezentative pentru patrimoniul cultural local – dintre care un număr de 61 de poziții pentru monumente istorice de valoare naţională şi universală – grupa “A”, 24 de monumente de for public și 28 de monumente memoriale.
În plus, în evidenţele autorităţilor publice locale mai sunt înregistrate 201 de monumente de for public. În acest context, activitatea de protejare a patrimoniului cultural naţional imobil (monumente istorice şi arheologie), adică deopotrivă cercetarea, evidenţa/inventarierea, clasarea, declasarea, conservarea, consolidarea, restaurarea, punerea în valoare/promovarea, monitorizarea şi controlul stării de siguranţă şi/sau exploatare intră în sarcna autoritățlor locale și județene.
Probleme cu monumentele din lemn
În ceea ce priveşte siturile arheologice acestea se află într-o stare de conservare bună deoarece, prin natura lor, dispunere în spaţiu sunt mai protejate de intervenţia factorului uman. Puţine din obiectivele arheologice de patrimoniu sunt surprinse în elevaţie, castrul roman cu zid de piatră de la Bumbeşti Jiu, Mănăstirea Vişina, mai greu de perceput fiind castrele cu val de pământ de la Vârtop, Bumbeşti Jiu sau cel de la Cătunele, Valea Perilor.
„În urma monitorizării monumentelor istorice de arhitectură s-a constatat că monumentele de arhitectură din lemn, predominant biserici, au nevoi diferite faţă de restul obiectivelor care sunt executate din cărămidă, astfel multe dintre ele au nevoie de lucrări de restaurare-consolidare, restaurări ale picturii, refacerea tencuielilor exterioare sau acoperiş deteriorat. La toate acestea putem adăuga acele biserici din lemn al căror acoperiş este realizat din tablă sau ţiglă, materiale improprii pentru valoarea lor arhitecturală şi incompatibile cu calitatea de monument istoric a acestora. Dintre cele 214 de avize eliberate de către DJC Gorj în 2021, pentru monumente au fost eliberate 10 avize pentru monumente istorice și doar 102 avize în zona de protecţie a monumentelor istorice.
S-au efectuat un număr de 20 de controale la monumente istorice, s-a lucrat la 5 monumente istorice în judeţul Gorj lucrările sunt urmărite de către diriginţi de şantier atestaţi MC, precum şi asistenţa tehnică este asigurată de către specialişti atestaţi MC. Au fost emise un număr de 20 de acorduri scrise în baza OMC nr.3307 privind lucrările de întreţinere şi reparaţii curente, 11 fiind acorduri pentru monumente istorice şi 9 pentru monumente de for public”, conform Direcției pentru Cultură Gorj.
Măsuri pentru protejarea patrimonului
Șefii Direcției consideră că se impun unele măsuri care cad în seama autorităţilor publice locale pentru care legile de protejare a patrimoniului stabilesc responsabilităţi clare. Este vorba de semnalizarea monumentelor istorice aşa cum prevede Legea 422/2001.
„Considerăm că semnalizarea monumentelor istorice prin montarea plăcuţelor cu semnul distinctiv de monument istoric este o măsură sine qua non pentru o minimă acţiune de protejare a acestora. Rolul lor este de a atenţiona atât proprietarul, cât şi vecinii asupra regimului juridic al imobilului sau terenului şi, în acelaşi timp contribuie la conştientizarea comunităţilor asupra valorilor pe ca care le au şi pe care trebuie să le păstreze. Solicitările noastre repetate, la care cu greutate ni s-a răspuns din partea unei treimi a autorităţilor publice locale, privind stadiul realizării şi montării semnului de monument istoric se lovesc de invariabilul răspuns că nu sunt resurse financiare. Ni se pare nejustificată scuza, în condiţiile în care cele mai multe unităţi administrativ-teritoriale nu au mai mult de 1-2 monumente de inscripţionat”, potrivit unui raport întocmit de Direcția pentru Cultură Gorj și transmis Prefecturii.