Administrația Bazinală de Apă Jiu marchează, astăzi, Ziua Mondială a Zonelor Umede. În județul Dolj există două zone umede: Lunca Dunării și Lunca Jiului.
Printre cele mai importante zone umede din Oltenia se află segmentele teritoriale ale apelor curgătoare mari (fluviul Dunărea și râurile Jiu și Olt), afluenții acestora, dar și lacurile sau bălțile mari cu care se află în conectivitate. Astfel, zonele umede din teritoriul județului Dolj unde s-au realizat de către specialiști tot felul de cercetări în ultimii ani sunt:
- Lunca Dunării – și aici amintim lacul Bistreț, balta Țarova, balta Lata, balta Arcer
- Lunca Jiului – evidențiind complexul lacustru Preajba-Făcăi, lacul Victoria-Marica
Din studiile efectuate au fost descoperite specii de floră și faună, analizată starea de conservare a speciilor și habitatelor lor naturale. Totodată au fost stabiliți factorii ce reprezintă o adevărată amenințare asupra ecosistemelor acestor zone.
Ziua Mondială a Zonelor Umede a fost stabilită prin Convenția semnată la Ramsar, în Iran, în anul 1971, document ratificat de România prin Legea 5 / 1991. Obiectivul declarat al Convenției este acela de conservare a zonelor umede care servesc ca habitat al florei și faunei acvatice pentru că acestea constituie resurse importante de valoare economică, naturală, științifică și recreativă, a căror pierdere ar fi ireparabilă.
În România exista 89 de zone umede
Ziua Mondială a Zonelor Umede este sărbătorită și de către elevii unităților de învățământ partenere A.B.A Jiu prin lecții deschise, desene sau eseuri prin care suntem îndemnați să protejăm aceste zone întrucât ele contribuie la menţinerea calităţii mediului prin rolul lor multiplu cum ar fi:
• controlul inundaţiilor; aprovizionarea stratului subteran de apă; retenţia nutrienţilor şi sedimentelor; biodiversitate și atenuarea schimbărilor climatice.
În România exista 89 de zone umede recunoscute la nivel internaţional, iar una dintre cele mai mari și mai importante fiind Delta Dunării.
Ce sunt Zonele Umede Acestea se găsesc la limita dintre ecosistemele acvatice și cele terestre și pot fi reprezentate de: o mlaștină, un lac, un râu, o oază, o vale inundabilă, o luncă, o pădure de mangrove, o plajă nisipoasă, un recif de corali, un estuar etc. sau o turbărie de ape naturale sau artificiale cu adâncime mai mică de 2 m, permanentă sau temporară.
