Deși România este pe primele locuri în Europa la analfabetismul funcțional, cu 44% dintre tinerii în vârstă de 15 ani care nu înțeleg textele citite. Patru din zece comune din România nu au nici măcar o bibliotecă, iar şase din zece şcoli nu au bibliotecă şcolară.
Copiii şi tinerii din mediul rural spun însă că situaţia este mai gravă decât o vedem pe hârtie. Practic, dintre cele 1877 de biblioteci comunale din România, mult mai puţine sunt, de fapt, funcţionale, majoritatea cărţilor fiind foarte vechi, iar clădirile nu sunt reabilitate. Atunci când au totuşi acces la anumite cărţi solicitate în programa şcolară, numărul acestora este extrem de limitat, de multe ori fiind doar un exemplar dintr-o anumită carte.
”Vă dau un exemplu simplu. La Limba Română am primit ca sarcină să citim Baltagul. La bibliotecă – suntem dintre norocoşii care au o bibliotecă în şcoală – este un singur exemplar. Cum să procedăm noi pentru a putea să citim această operă obligatorie?”, spune Ştefan, elev din Dolj.
Românii alocă doar 1% din veniturile lor pentru educație
Pandemia a înrăutăţit lucrurile, deoarece veniturile părinţilor din mediul rural s-au diminuat şi posibilitatea de achiziţie a cărţilor pentru copii a scăzut. Astfel, conform Raportului de Bunăstare în pandemie realizat de World Vision România în 2020, 38% dintre părinţii din mediul rural cumpără mai puţine cărţi pentru copii ca să facă economie pentru alimente, îmbrăcăminte și alte nevoi de bază. Mai mult , un sfert dintre dintre copii nu au acces întotdeauna la suportul educaţional de care au nevoie la şcoală.
La nivelul populaţiei generale, românii alocă doar 1% din veniturile lor pentru educație şi 1,3% pentru cultură, recreere şi sport. Cheltuielile de consum dețin ponderea principală din totalul veniturilor (aproximativ 50% în cazul salariaților și aproximativ 73-83% în cazul celorlalte categorii de statut ocupațional), conform studiului Costul Educaţiei realizat de World Vision România la finalul anului 2021.
Lipsa accesului la educaţie este reflectată şi de priorităţile părinţilor şi rolul pe care aceştia consideră că-l ocupă şcoala. Astfel, o treime dintre părinţi consideră că pentru a-ţi găsi de lucru este mai important să ai relaţii, decât să termini o şcoală, conform Raportului de Bunăstare a copilului din mediul rural.
Trebuie investiţii în infrastructura de biblioteci din România
World Vision România solicită un program national de încurajare a lecturii prin investiţii în infrastructură, mai ales în mediul rural şi în ceea ce priveşte bibliotecile şcolare
Pentru a promova lectura la nivel national, sunt esenţiale investiţii în infrastructura de biblioteci din România, cu precădere cele şcolare.
“Ne bucurăm că ţara noastră are o Zi Naţională a Lecturii şi o sărbătorim şi în proiectele noastre educaţionale. Într-o ţară în care jumătate din populaţie stă la sat, aici accesul la orice resursă culturală este aproape inexistent. Cum ne putem aştepta să fim campioni la citit? Trebuie să începem cu accesul la educaţie de calitate şi acces la cărţi relevante pentru copiii anului 2022. Mai apoi, în şcoli trebuie amenajate spaţii pentru lectură şi asigurarea stării de bine a copiilor – putem schimba conceptul de bibliotecă şi să-l tranformăm în spaţii special amenajate pentru citit, în afara şi în interiorul şcolii. Trebuie să-i atragem pe copii şi tineri spre lectură şi create contexte din care să înțeleagă ca lectura e importantă, e necesară”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
În 2021, cu ajutorul donatorilor, World Vision România a donat cărți și piese de mobilier necesare dotării bibliotecilor școlilor în peste 24 de școli din 18 județe, ajutând astfel 7.768 de elevi să descopere bucuria lecturii și să aibă acces la resurse educaționale ce îi vor ajuta să se dezvolte pe termen lung.
