Copiii prinși în zonele de război din Ucraina sunt expuși riscurilor de înfometare, frig și trafic de persoane. Estimările arată că jumătate dintre cei care s-au refugiat sunt copii, printre ei aflându-se și copii neînsoțiți. Totodată, mai mult de 100.000 de copii ucraineni trăiesc în orfelinate și instituții de îngrijire a copilului și sunt în risc crescut de a fi lăsați în urmă.
Ucraina are una dintre cele mai ridicate rate a copiilor instituționalizați din Europa, cu 1,3% dintre copii trăind într-o formă de îngrijire instituționalizată. Mulți dintre ei rămân captivi în astfel de instituții, care nu sunt sigure, după bombardarea unui orfelinat, în 25 februarie.
Agresiunea militară asupra Ucrainei a condus la un aflux de refugiați de peste 2.698.280 de persoane care au ales să părăsească țara prin granițele României, Poloniei, Slovaciei, Ungariei și Moldovei, în marea lor majoritate copii și femei.
Salvați Copiii lucrează pentru a identifica familiile și pentru a reuni copiii cu familiile extinse sau cu prieteni din Ucraina, România, Polonia și alte state vecine, unde ucrainenii se refugiază din calea războiului.
Nevoile acute rămân cele legate de asistența umanitară rapidă, de informații și de suport emoțional, atât la frontieră, cât și în centrele în care sunt cazați. De asemenea, o vulnerabilitate specială o au copiii care provin din sistemul de protecție a copilului din Ucraina.
De la declanșarea crizei umanitare din Ucraina, 6.998 de copii ucraineni și 6.038 de adulți (femei, vârstnici, familii extinse) au primit asistență umanitară imediată din partea Organizației Salvați Copiii România. Totodată, au fost dezvoltate servicii de asistență psiho-emoțională pentru copiii nevoiți să își abandoneze casa.
Până duminică, 13 martie, s-au înregistrat 3.753 de cereri de azil politic în România, potrivit MAI.
Majoritatea refugiaților sunt în tranzit
Majoritatea refugiaților care ajung în România sunt în tranzit, deplasându-se cu mașini sau pe jos, ori cu bacul peste Dunăre, la Isaccea. În foarte multe situații, transportul le este asigurat cu mașinile pompierilor (microbuze) și transportați până la taberele IGSU sau în centrele Inspectoratului General pentru Imigrări. Starea generală a grupurilor care sosesc la granițe este de totală epuizare, iar solicitările cele mai frecvente sunt legate de informații practice privind formalitățile legale, mijloacele de deplasare spre alte zone ale României și alte state europene, serviciile de ajutor oferite ori soluțiile de cazare.
Din punct de vedere al procedurilor legale, toți cetățenii ucraineni care sosesc în România sunt primiți și protejați de statul român. Dacă nu au asupra lor acte de identitate valabile (pașaport biometric, național sau document de identitate național sau certificat de naștere) ori dacă solicită azil în România, aceste persoane sunt transferate serviciilor pentru imigrări pentru realizarea unor formalități pe baza identității declarate, urmând să primească documente de identitate temporare.
Intervenția Organizației Salvați Copiii la punctele de frontieră
Copiii care s-au refugiat din Ucraina au primit alimente de bază, produse de igienă, îmbrăcăminte, încălțăminte, pampers, suzete, biberoane, cărucioare, port-bebeuri, termosuri cu apă caldă, jucării, pături și alte produse de imediat ajutor. Mamele au primit cartele telefonice oferite gratuit de companiile de telefonie mobilă, suport emoțional, traducere și consiliere informațională – materiale de informare în limba ucraineană (informații despre procedura de azil, mijloace de călătorie, spitale, harta și adresele centrelor pentru solicitanții de azil etc.).
În cele două tabere pentru refugiați din Siret și Rădăuți, Salvați Copiii este singura organizație neguvernamentală care are acces, desfășurând cu prioritate activități pentru copii.
Organizația Salvați Copiii, în 9 puncte de trecere a frontierei
Organizația Salvați Copiii evaluează constant nevoile și oferă asistență umanitară, după caz, la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina și Republica Moldova, în Centrele de Cazare și Proceduri pentru Solicitanți de Azil ale Inspectoratului General pentru Imigrări, precum și în taberele de refugiați coordonate de IGSU, unde sunt cazați cei care solicită azil în România.
Până în prezent, echipele Salvați Copiii au fost prezente în 9 puncte de trecere a frontierei – Isaccea, jud. Tulcea, Siret, jud. Suceava, Halmeu, jud. Satu Mare, Sighetu-Marmatiei, jud. Maramures, Giurgiulești, jud. Galați, Rădăuți Prut, jud. Botoșani, Sculeni, jud. Iași, Mihăileni, jud. Botoșani, Albița, jud. Vaslui.
Organizația a oferit servicii în 5 centre de cazare pentru solicitanți de azil ale Inspectoratului General pentru Imigrări în Rădăuți, jud. Suceava, Galați, jud. Galați, Șomcuta Mare, jud. Maramureș, Timișoara, jud. Timiș, București, iar în două tabere de refugiați IGSU și 1 punct de staționare oferim asistență directă, consiliere informațională și derulăm activități pentru copii – Siret (Stadion) și Rădăuți (stadion), Gara de Nord – București.
Experiența Organizației Salvați Copiii în domeniu
Organizația Salvați Copiii este activă în domeniul azilului încă din 1995, derulând o serie de proiecte ce oferă servicii educaționale și sociale adresate nevoilor specifice ale copiilor solicitanți de azil și refugiați, inclusiv minori neînsoțiți și persoane relocate, în vederea integrării lor sociale și educaționale. În cei 27 de ani de activitate în domeniul azilului, peste 9.200 de copii și familiile
acestora au beneficiat de activități zilnice, asistență financiară, consiliere socială și psihologică și suport material și educațional, în cele 5 centre regionale (București, Galați, Rădăuți, Șomcuta Mare și Timișoara).
