Liderul suveranist ungar Viktor Orban a câştigat duminică a patra victorie la rând, mult mai uşor decât era prevăzut, după alegerile legislative umbrite de războiul din Ucraina, comentează AFP, citată de Agerpres.
La 58 de ani, decanul liderilor în exerciţiu din Uniunea Europeană (UE) s-a confruntat cu o alianţă inedită şi disparată de şase partide, hotărâte să combată „autoritarismul” şi „corupţia” celor 12 ani ai epocii Orban.
Analiştii au prezis o luptă strânsă, dar rezultatele sunt clare: partidul Fidesz condus de Orban a câştigat 53,1% din voturi după numărarea a 98% din buletine, faţă de 35,04% pentru opoziţie, a precizat Biroul electoral naţional.
Cu acesta avans, premierul este asigurat că va păstra o majoritate de două treimi în parlament.
Prezenţa la vot a fost puternică, apropiindu-se de recordurile înregistrate în 2018.
„Am obţinut o victorie excepţională – o victorie atât de mare încât probabil se poate vedea de pe Lună şi, în orice caz, cu siguranţă de la Bruxelles”, a declarat cu faţa numai zâmbet Orban care întreţine o relaţie conflictuală cu Uniunea Europeană.
În mulţimea adunată pe malul Dunării pentru a-şi manifesta bucuria, purtând eşarfe portocalii în culorile petrecerii, Ildiko Horvath, 55 de ani, şi-a lăudat campionul: „În problemele foarte importante precum războiul din Ucraina sau migranţii, el decide în conformitate cu ce vrea poporul”.
Altă surpriză a alegerilor, tânărul partid de extremă dreaptă Mi Hazank a depăşit pragul de 5% necesar pentru a intra în parlament.
Opoziția a contestat corectitudinea alegerilor
Adversarul său, Peter Marki-Zay, s-a adresat partizanilor săi seara târziu. „Nu îmi voi ascunde tristeţea şi dezamăgirea”, a reacţionat el. Combativ în pofida tuturor piedicilor, el a denunţat „o luptă inegală” în faţa „propagandei”, „o campanie de ură şi minciuni”.
Introducându-şi buletinul de vot în urnă alături de familia sa, acest primar conservator în vârstă de 49 de ani denunţase mai devreme „condiţii neloiale şi imposibile” menite să îi permită rivalului său „să rămână la putere pentru totdeauna”.
Şi să citeze media publice obediente guvernului – el a avut dreptul la doar cinci minute timp de antenă la televiziunea naţională, în total.
În coaliţia de opoziţie, unii, precum vicepreşedintele Jobbik, Marto Gyongyosi, au denunţat „nereguli”.
Acuzat de Bruxelles de multiple atacuri la adresa statului de drept, Viktor Orban şi-a trecut sub control justiţia şi media de peste 12 ani, susţinând în acelaşi timp o viziune ultra-conservatoare a societăţii.
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a trimis pentru acest scrutin o echipă completă de 200 de oameni care a supravegheat alegerile, o decizie extrem de neobişnuită într-o ţară membră a UE. Fiecare tabără a desfăşurat, de asemenea, mii de voluntari.
Războiul din Ucraina a schimbat miza
Conflictul din Ucraina vecină, care a izbucnit în mijlocul campaniei electorale, a schimbat complet miza.
Orban s-a prezentat ca un „protector” al Ungariei, un garant al păcii şi stabilităţii, refuzând să livreze arme Ucrainei şi să ia în considerare sancţiuni care să-i priveze pe unguri de preţiosul petrol şi de gazele ruseşti.
În paralel, pe afişele electorale şi media pro-Orban, Peter Marki-Zay a fost descris ca „periculos”, acuzat că vrea să arunce ţara în război din cauza sprijinului său ferm pentru Ucraina.
Candidatul a subliniat apropierea cultivată încă din 2010 de Viktor Orban cu preşedintele rus, numindu-l „Putin ungar”, dar discursul său nu i-a convins pe alegători.
Viktor Orban a declarat că succesul neaşteptat este o revanşă asupra „numeroşilor săi adversari”, citându-i pe „birocraţii de la Bruxelles, media internaţionale sau chiar preşedintele ucrainean”. Volodimir Zelenski l-a acuzat în direct pe premierul ungar pentru dorinţa lui de a rămâne în afara conflictului.
Suveranistul italian Matteo Salvini şi Marine Le Pen, candidată de extremă-dreaptă cu un puternic impuls în sondaje cu o săptămână înainte de alegerile prezidenţiale din Franţa, i-au transmis imediat „felicitările” lor.
Tot duminică, ungurii au votat într-un referendum privind comunitatea LGBT. Plebiscitul se referă la o lege care a fost concepută iniţial pentru a lupta împotriva abuzurilor faţă de minori şi la care Fidesz a adăugat în ultimul moment clauze fără legătură cu pedofilia şi prin care se interzice să se vorbească cu minorii despre homosexualitate sau schimbările de gen.
