Pe 7 aprilie, se marchează Ziua Mondială a Sănătăţii, iar în acest an, poluarea este în colimatorul specialiştilor. Tema din 2022 este „Planeta noastră, sănătatea noastră. Să înlăturăm poluarea aerului, apei şi hranei. Pentru un viitor sănătos”. Un motiv în plus pentru a reaminti cât de serioase sunt efectele unui mediu poluat, în faţa căruia copiii şi vârstnicii sunt cei mai vulnerabili. Cu atât mai mult cu cât poluarea din Craiova şi din alte mari oraşe din România a devenit, în ultima vreme, o problemă majoră, iar locuitorii conştientizează consecinţele acesteia.
La nivel mondial, până la 14% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 18 ani suferă de astm bronşic legat de factori de mediu, inclusiv poluarea aerului. În fiecare an, 543000 de copii sub 5 ani mor din cauza bolilor respiratorii legate de poluarea aerului, semnalează Ministerul Sănătăţii într-un material informativ. Poluarea aerului este, de asemenea, un factor determinant al cancerelor din copilărie.
Sănătatea, mai de preţ pentru locuitorii Craiovei decât orice altceva
Conform unui sondaj citat în Strategia integrată de dezvoltare a zonei urbane Craiova 2021-2030 , după serviciile de sănătate, poluarea este cea mai mare problemă a orașului, în opinia a 38% dintre respondenți. Oamenii încep să înţeleagă că, dincolo de locurile de parcare, străzile neasfaltate şi alte probleme urbane, sănătatea primează. Accesul la servicii medicale şi asigurarea unui mediu sănătos sunt mai de preţ decât orice altceva, mai ales în oraşul în care îţi creşti copilul.
PM 2.5, printre cei mai nocivi poluanţi, scapă de monitorizarea Agenţiei de Mediu
În contextul Zilei Mondiale a Sănătăţii, am discutat cu medicul pneumolog Gabriela Grigorie despre cum ne afectează poluarea sănătatea şi care sunt cele mai serioase surse de poluare atmosferică.
„Principalii poluanţi aerieni sunt: ozonul, dioxidul de sulf, dioxidul de azot, monoxidul de carbon, compuşi organici volatili şi hidrocarburi aromatice policiclice. Printre cei mai nocivi se remarcă anumite particule extrem de fine (PM2.5), cu diametrul mai mic de 2.5 microni, ce reuşesc să depăşească barierele naturale de apărare ale organismului şi să patrunda rapid la nivelul căilor respiratorii inferioare. Un studiu de caz desfăşurat în Uniunea Europeana a dovedit că acestea reduc speranţa de viaţă cu până la 8 luni”, precizează dr. Gabriela Grigorie.
Îngrijorător este că stațiile de monitorizare a calității aerului din Craiova nu au echipamente pentru măsurarea continuă a emisiilor poluante de tipul pulberi în suspensie PM2,5, conform unui răspuns primit de GdS de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj.
Printre sursele majore de poluare atmosferică, spune medicul pneumolog, se mai numără mijloacele de transport ce nu respectă normele de mediu în vigoare, procesele de ardere a combustibililor fosili în producerea de energie electrică, industria agronomică, incendiile forestiere, arderea deşeurilor – o altă problemă majoră a Craiovei – şi, nu în ultimul rând, industria chimică şi extractivă.
Consecinţele devastatoare ale poluării asupra sănătăţii
Dr. Gabriela Grigorie subliniază că tractul respirator reprezintă „poarta de intrare pentru majoritatea substanţelor atmosferice nocive, devenind astfel prima linie de luptă în apariţia şi progresia bolilor rezultate din expunerea la aerul poluat”.
Printre cele mai de temut efecte ale expunerii cronice la noxe respiratorii sunt simptomele respiratorii precum tusea, dispneea – dificultăţi de respiraţie sau respiraţia şuierătoare. Acestea ar trebui să fie un semnal de alarmă şi să determine pacientul să se adreseze medicului specialist pentru evaluarea stării de sănătate, transmite specialistul: „Investigaţii suplimentare pot indica accelerarea declinului funcţiei respiratorii prin scăderea capacităţii pulmonare. Această problemă poate fi uşor identificată prin explorări funcţionale respiratorii de tipul spirometriei şi pletismografiei şi prin explorarea imagistică de rutină”, explică dr. Grigorie.
Cancerul pulmonar şi BPOC debutează la vârste tot mai tinere
De departe, cea mai de temut afecţiune ce poate fi asociată cu expunerea la agenţi carcinogeni din mediu o reprezintă cancerul. Neoplasmul bronho-pulmonar este o afecţiune aflată în continuă creştere, cu reducerea alarmantă a vârstei de debut, transmite pneumologul.
O altă afecţiune extrem de serioasă este bronhopneumopatia cronica obstructivă (BPOC), care reprezintă a treia cauza de deces din lume. „Poluarea este atribuită în 53% din cazurile de BPOC.Din nefericire, datele statistice arată că vârsta de apariţie a bolilor pulmonare obstructive a scăzut considerabil. În Romania, persoanele cu vârsta de peste 40 de ani prezintă un risc de 50% de a dezvolta afecţiuni obstructive pulmonare”, spune dr. Gabriela Grigorie.
Cei mai susceptibili la probleme medicale grave cauzate de poluare sunt copiii sub 14 ani, vârstnicii, femeile însărcinate, fumătorii, persoanele obeze, cele cu nivel socio-economic precar, dar mai ales cei cu afecţiuni pulmonare preexistente.
