Anii energiei pe bază de cărbune sunt numărați. Cel puțin așa reiese din Planul de restructurare și decarbonare al Complexului Energetic Oltenia, aprobat de Comisia Europeană.
Planul a fost publicat săptămâna aceasta pe siteul instituției. Potrivit Planului, până în anul 2026 România va cesiona sau vinde 20% din acțiunile Complexului Energetic Oltenia. Planul de restructurare și decarbonare are un cost total de 3,9 milioane de euro, din care 2,5 miliarde de euro reprezintă ajutor financiar de stat, care va fi folosit în principal pentru plata certificatelor de CO2. Principalele măsuri de restructurare vizează închiderea de grupuri și de cariere miniere. Se va mai rămâne după 2026 cu două grupuri energetice la Termocentrala Rovinari și unul la Termocentrala Turceni.
Termocentrala Craiova 2 va fi externalizată, iar cea de la Chișcani va fi vândută, alături de alte active care nu au legătură cu activitatea de bază. Compania are în vedere realizarea unor centrale pe gaz în ciclu combinat de 1.325 de MW (gata în anul 2026), şi a unor parcuri fotovoltaice de 735 de MW (gata în 2024), care să înlocuiască actualele capacităţi pe lignit.
Cărbunele va fi istorie după 2030
Planul de restructurare prevede renunțarea completă la energia pe bază de cărbune în următorii 8 ani. Astfel, în 2030 România ar trebui să nu mai producă energie electrică pe bază de cărbune. Până atunci, energia pe bază de cărbune va fi separată de energia pe gaze și fotovoltaică, prin înființarea unei subsidiare pe lignit.
„Autorităţile române s-au angajat să creeze o subsidiară distinctă a Complexului Energetic Oltenia“
„În ceea ce priveşte renunţarea la lignit, autorităţile române s-au angajat să creeze o subsidiară distinctă a Complexului Energetic Oltenia („subsidiara pe lignit”), care va include şi va opera grupurile existente pe lignit şi alte active ale CE Oltenia care nu sunt incluse în planul de tranziţie la gaz sau regenerabile. Conturile subsidiarei pe lignit vor şi separate de cele ale CE Oltenia. Aceste capacităţi pe lignit vor fi reduse cu timpul, până se va renunţa de tot la ele, în conformitate cu calendarul naţionale de renunţare la lignit”, se arată în documentul menţionat. Complexul Energetic Oltenia este deţinut de statul român, prin Ministerul Energiei, cu un procent de 77% din acțiuni. Mai sunt trei acționari mai mici.
Un secretar de stat cere amânarea aplicării Planului
Este de precizat că unul dintre secretarii de stat din Ministerul Energiei, gorjeanul Constantin Ștefan, cere public renegocierea capitolului Energie din PNNR și a Planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia. Constantin Ștefan a fost promovat recent de la CEO pe un post de secretar de stat în Ministerul Energiei.
„Având ca punct de plecare dezbaterea de Joi, 28.04.2022 din #ComisiaENVI a Parlamentului European, România ca stat membru european beneficiază ‘ACUM’ de toate premizele să solicite cât mai repede modificarea PNRR-ului pe componenta C6-Energie, astfel încât:
-să stopeze închiderea prin dezafectarea grupurilor energetice pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia în 2022, 2025 şi 2029 respectiv
– să amâne adoptarea ‘legii decarbonării până la 30 iunie 2022’ prin care se stabilesc sumele ce vor reveni societăților pentru dezafectarea grupurilor şi închiderea exploatărilor miniere.
La această şedință, față de noile evoluții ale războiului şi crizei energetice, europarlamentarul Peter LIESE (PPE, DE) a remarcat că îndepărtarea de importurile rusești de energie ar însemna ca, cărbunele European ar putea să joace un rol mai important „în următorii doi sau trei ani”.
Frans Timmermans a răspuns reiterând, „că este logic ca unele state membre să-și reconsidere planurile de a folosi gazul ca un combustibil de tranziție, pe măsură ce se trece de la cărbune la regenerabile, recunoscănd că aceste state membre ar putea să folosescă cărbune pentru o perioadă de timp mai lungă decăt au planificat…”
Menținerea activității la CE Oltenia câțiva ani în plus, deosebit de importantă
Menținerea activității la CE Oltenia câțiva ani în plus este deosebit de importantă pentru continuarea asigurării securității energetice a României.
Modificarea P.N.R.R.-ului şi amânarea punerii în aplicare a Planului de restructurare al CE Oltenia, nu înseamnă stoparea investițiilor în sursele regenerabile, ci continuarea independenței energetice atât a Statului Român cât şi a Europei care se confruntă cu o penurie de resurse energetice primare (cărbune şi gaze).”, conform unei postări a lui Constantin Ștefan, secretar de stat în Ministerul Energiei.