Conducerea Termocentralei SE II Craiova a anunțat că va reduce nivelul emisiilor de oxizi de azot începând din luna iunie a acestui an, după finalizarea unei investiții de conformare la blocul energetic 2. Directorul CET Craiova, Dan Vasile, a primit joi în vizită la complexul energetic un grup de parlamentari și reprezentanți ai societății civile preocupați de reducerea poluării din Craiova. Două milioane de euro ar trebui investite anual în CET Craiova pentru a ține sub control poluarea cu oxizi de azot.
La finalul întrevederii, au făcut declarații, pe lângă directorul Termocentralei Craiova, și Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii Naționale de Mediu, Cosmin Poteraș, parlamentar de Dolj, senatorul Dragoș Popescu, inițiator al unei propuneri legislative pentru înființarea unui cazier de mediu pentru societăți, și Horațiu Buzatu, președinte al asociației Craiova Noastră, inițiatoarea acțiunii.
Termenul limită pentru lucrările de conformare ale CET a fost depășit cu un an
Dan Vasile, directorul CET II, a declarat că în acest moment se întreprind lucrări de mentenanță la blocul energetic nr 2, cu o durată de două luni. Acestea ar fi trebuit să fie gata încă de anul trecut.
„Este ultima investiție de conformare cu privire la emisiile la coșul de fum, investiție pentru reducerea oxizilor de azot care va fi gata la mijlocul lunii iunie și condițiile de mediu vor fi îndeplinite la coșul de fum. Investiția face parte din programul de conformare”, a precizat Vasile. Întrebat de GdS care a fost termenul limită pentru această conformare, directorul Termocentralei a recunoscut că procedura trebuia încheiată încă de vara trecută, însă „procedurile de licitație și de achiziție au durat…”.
În privința spulberărilor, directorul CET Craiova a spus că se fac lucrări de etanșeizare pe canalele de gaze și de revizie a instalațiilor de desprăfuire electrică și că va aloca resurse pentru mentenanță pe instalațiile care provoacă cel mai mult rău.
La depozitul care învăluie periodic zone întregi din Craiova și localitățile din vecinătate în nori groși de cenușă, Dan Vasile a declarat că pe unul dintre cele 3 compartimente s-a depus pământ vegetal și a crescut „un oarecare strat de vegetație, astfel că spulberările s-au mai atenuat, iar pe cel de-al doilea compartiment facem o umectare a zonei, adică umezim ca să reducem spulberările”.
CET are în curs de avizare lucrări de înălțare și atenuare a spulberărilor, a mai adăugat acesta.
Milioane de tone de cenușă s-au strâns aici în cei peste 30 de ani de activitate a complexului energetic.
Garda de Mediu, fără „unelte” de lucru
Lipsa uneltelor și a pârghiilor concrete pentru a interveni aplicat în situațiile de poluare e una dintre marile probleme care fac aproape imposibilă eficiența Gărzii de Mediu, a conchis Octavian Berceanu. Acesta a invocat, practic, o luptă cu mâinile goale, pe orbește, o altă fațetă a formei fără fond care macină instituțiile statului:
„Am rămas siderat că nu există stații de monitorizare a calității aerului, este noaptea minții. Și în polonia sunt poluări masive din cauza cărbunelui, dar ei măcar au stații de măsurare la fața locului, noi nu avem nimic. Cum să faci o strategie fără să ai date, pilonul pe care să construiești? APM face investițiile, Garda de Mediu nu are niciun fel de unealtă pentru a măsura calitatea aerului. Este o impostură politică să nu dotezi Garda de Mediu cu uneltele necesare. Garda dă amenzi, dar dacă nu ai stații care să îți arate de unde pleacă poluarea și pe cine afectează, poți da amenzi în fiecare zi, însă nu rezolvi cauza”, a spus Berceanu.
Conform acestuia, stațiile pe care trebuie să le cumpere statul român costă 50.000 de euro fiecare și ar urma să fie achiziționate în următorul exercițiu financiar cu fonduri europene.
Propunere în Parlament: Cazier de mediu
La întâlnire a participat și senatorul Dragoș Popescu, inițiatorul unei propuneri legislative de creare a unui registru național electronic de mediu și a unui cazier de mediu pentru societățile autorizate pentru emisii în atmosferă. „Autorizațiile și actele de reglementare pentru emisii sunt, practic, o permisiune de a polua pentru activitate economică, iar ele trebuie să fie publice, nu doar la cerere. Cazierul este extrasul din registru și prevede un istoric al sancțiunilor”, a explicat acesta, care propune ca atunci când se strânge un anumit cuantum al amenzilor, activitatea unei firme poluatoare să fie suspendată 60 zile și aceasta să nu mai beneficieze de alocări de fonduri de la stat.
Un alt proiect, care a ajuns la camera decizională, este modificarea legii privind calitatea aerului, care ar duce și la transparentizarea datelor de la coșuri. Acestea ar urma să fie afișate pe un panou la intrarea în societate și transmise automat către Garda de Mediu, care să poată, astfel, să monitorizeze când se depășesc anumiți parametri și să ia măsuri.
Modificările privesc și rețelelele independente de senzori, pentru care se dorește crearea de norme astfel încât aceștia să poată fi luați în considerare ca date informative, când se elaborează planuri de calitate a aerului. „Având o lipsă de date din partea statului, am putea măcar să ne folosim de datele acestor senzori pentru a construi planuri de mediu mai coerente”, a explicat Popescu.
1600 de tone de oxizi de azot într-un singur an
Conform datelor consultate de Asociația Craiova Noastră, în 2018, Termocentrala Craiova a emis 1600 de tone de oxizi de azot și 90 tone PM10. Nu există fără informații privind PM1 sau PM2,5.
Asociația a transmis o petiție către autoritățile competente, în care a invocat principalele sursele de poluare – funcționarea defectuoasă a CET, depozitul de cărbune cu praf și halda de steril – însă a remarcat că responsabilitatea este pasată de la o instituție la alta. Președintele asociației, Horațiu Buzatu, spune însă că poluarea extremă nu poate fi soluționată în lipsa banilor. „E nevoie de susținere din partea parlamentarilor de Dolj la rectificarea bugetară pentru ca Termo să primească banii pentru funcționarea conformă”.
„Există exemple de bune practici în afara țării”
Octavian Berceanu a declarat că o altă direcție de acțiune este orientarea către experiența altor termocentrale din afara țării, unde există exemple de bune practici pe care autoritățile din țară le pot urma: „Am putea face un copy paste adaptat la ceea ce se întâmplă aici. Înțelegem că alimentarea cu agent termic se fac de la această centrală, dar eu zic să privim către alte orașe din Europa care au același sistem de încălzire dar funcționează mai bine. Există și investiții de gazeificare, iar noi avem infrastructura de care ar avea nevoie aceste investiții aici, cu costuri minime și profit maxim atât pentru populație cât și economie”, a spus fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu.