Administrația Națională „Apele Române”, alături de reprezentanții Hidroelectrica, reușesc să mențină coeficientul de umplere de peste 70% în principalele 40 de lacuri (cu folosință complexă), adică la 73,61%.
Rezerva (strategică) în principalele 40 de lacuri este 3,19 miliarde de metri cubi de apă, în scădere față de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022. Aceasta este suficientă și poate asigura necesarul de apă pentru toți beneficiarii care se alimentează din sursa de apă de suprafață.
Orașele mari, inclusiv Bucureștiul, nu se confruntă cu probleme legate de alimentarea cu apă. De exemplu, Bucureștiul se alimentează din râul Argeș și Dâmbovița prin intermediul unui complex de acumulări hidrotehnice și derivații care permit asigurarea fără restricții a resursei de apă în vederea potabilizării pentru următoarele luni.
Fiecare folosință își stabilește pragurile și debitele care pot fi restricționate. Acestea sunt parte integrantă din Planurile de restricții care se aplică gradual conform celor trei trepte, cu respectarea legislației în vigoare.
Debitele Dunării, scăzute, la jumătate față de media multianuală a lunii august
Debitul Dunării la intrarea în țară este de 1950 mc/s, fiind la jumătate față de media multianuală a lunii august (4300 mc/s).
Conform prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va fi în creştere și va ajunge în jurul valorii de 2050 mc/s în data de 7 august, urmând ca ulterior să intre din nou într-un proces de scădere.
La stația hidrometrică de la Cernavodă a fost atinsă prima treaptă de avertizare (de restricții) și mai sunt 0,77 cm până la atingerea treptei II. Treapta I înseamnă o monitorizare mai atentă a evoluției nivelurilor pe Dunăre și în bazinul de aspirație al centralei de la Cernavodă, în perioada următoare.
Conform datelor pe care le deținem, Centrala de la Cernavodă a fost oprită în 2003, când Dunărea avea la intrarea în țară un debit de 1800 mc/s.
Fenomenul de secetă continuă
În special în zona orașelor mici și a satelor din Moldova continuă fenomenul de secetă. Cele mai afectate județe sunt: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea.
Aici, apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafață, fie din subteran.
La nivel național, sunt 364 de localități, din 26 județe, sunt alimentate restricționat din sursa de apă de suprafață.
Localitățile sunt din județele:
- Botoșani,
- Iași,
- Vaslui,
- Galați,
- Suceava,
- Neamț,
- Bacău,
- Vrancea,
- Maramureș,
- Satu-Mare,
- Hunedoara,
- Alba,
- Ilfov,
- Olt,
- Teleorman,
- Brașov,
- Harghita,
- Argeș,
- Giurgiu,
- Dâmbovița,
- Buzău,
- Ialomița,
- Dolj,
- Gorj,
- Bihor,
- Arad.
La nivel național și 415 localități din 12 județe sunt alimentate restricționat din foraje/fântâni.
Localitățile afectate sunt din județele:
- Botoșani,
- Iași,
- Vaslui,
- Galați,
- Bacău,
- Suceava,
- Vrancea,
- Olt,
- Gorj,
- Dolj,
- Hunedoara,
- Maramureș.
Rețelele de alimentare cu apă aparțin operatorilor de apă-canal și aceștia sunt cei care stabilesc restricțiile în alimentarea cu apă în funcție de fiecare caz în parte.
Din cele 80 de secțiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 16 secțiuni s-au înregistrat debite sub debitul necesar pentru satisfacerea cerințelor sub aspect cantitativ, respectiv în bazinele hidrografice Someș-Tisa, Olt, Crișuri, Jiu, Argeș-Vedea, Siret și în special în bazinul hidrografic Prut-Bârlad. În afara secțiunilor de monitorizare a secetei, în secțiunile a 23 stații hidrometrice din râuri (sectoare/tronsoane de râuri) sunt secate (Somes-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Olt, Siret și Prut).
Debite în scădere
Conform Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitele au fost în general în scădere, exceptând cursul mijlociu şi inferior al Siretului şi cursurile inferioare ale râurilor: Someş, Timiş, Ialomița, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuş, Putna, Râmnicu. Sărat şi Buzău, unde au fost în creştere prin propagare. Pe râurile din bazinul Bârladului şi pe cursul mijlociu al Prutului, debitele au fost relativ staționare.
Debitele medii zilnice se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30-80%, mai mari (peste 100%) în bazinul Ialomiței, bazinul superior al Oltului, pe cursurile superioare ale Târnavelor, pe unii afluenți ai Argeşului superior (râul Târgului, Argeşel) şi pe râurile din Dobrogea şi mai mici (sub 30%) pe cursul Siretului, pe râurile din bazinele hidrografice: Amaradia, Olteț, Bârlad şi Jijia.
Debitele vor fi în general în scădere, exceptând râurile din bazinul Bârladului unde vor fi relativ staționare. Sunt posibile mici creşteri de niveluri şi debite pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte din nordul şi centrul țării, ca urmare a precipitațiilor, slabe cantitativ, prognozate.
Administrația Națională „Apele Române” face în continuare apel la calm și responsabilitate socială în direcția folosirii raționale a resurselor de apă și pe cât posibil a economisirii acestora. Nu uitați de recomandările noastre din ghidul de economisire a apei.
Planurile de restricții și utilizare a apei în perioadele critice
Măsurile de limitare sau suspendare temporară a utilizării apei se pun în aplicare conform Planului de restricții și utilizare a apei în perioadele critice, în baza prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare și în conformitate cu prevederile Ordinului MMGA nr. 9/2006 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de restricții și utilizare a apei în perioadele critice.
Planuri de restricții sunt întocmite pentru fiecare tronson de râu în cazul utilizatorilor ale căror capacități de exploatare ale resursei de apă sunt diminuate, în funcție de specificul activității acestora și al economiei în ansamblu. De aceea, aplicarea criteriilor de mai jos se realizează în direcția adoptării celor mai adecvate decizii astfel încât prejudiciul adus în activitățile utilizatorilor să fie cât mai mic.
