Fotbalul juvenil a luat o mare amploare în întreaga ţară, devenind o afacere pentru mulţi. Din păcate, pe terenurile de sport păşesc din ce în ce mai mult şi „antrenori“ care nu au practicat fotbalul sau au făcut-o prea puţin şi la un nivel mic şi astfel nu au cunoştinţele necesare să producă tineri cu adevărat talentaţi. Aşa se face că vedem tot felul de execuţii defectuase în ligile României, iar jucătorii exportaţi încălzesc băncile de rezerve ale unor echipe de nivel mic sau mediu.
Aria de selecţie, din ce în ce mai mică
Despre fotbalul juvenil şi problemele lui am vorbit minute bune cu unul dintre cei mai vechi şi mai cunoscuţi profesori-antrenori ai Băniei: Petrişor Bondrea. Are 57 de ani şi 28 de carieră neîntreruptă!
„Din păcate fondul de selecție nu mai este același, s-a diminuat foarte mult. Motivele sunt diverse. Copiii sunt sub imperiul telefonului, al rețelelor sociale. Poate intra în discuție și natalitatea mai scăzută din ultimii 20 de ani. Trebuie să fii foarte atent în ceea ce privește psihologia și comportamentul copiilor. Altfel vorbind, în ultimii 10 ani, puştii s-au schimbat foarte mult. Puştii din ziua de astăzi sunt mult mai inteligenți față de cum eram noi, pentru că ei au acum acces la informație și au mijloacele să se dezvolte. Dar sunt și mai sensibili, totodată. Şi părinții s-au schimbat foarte mult! Pretențiile lor sunt din ce în ce mai mari și au o grijă exacerbată“, a spus Petrişor Bondrea.
Fotbalul / sportul se face doar pe bani
Un alt factor care a condus la numărul mic de practicanţi şi la diminuarea valorilor este redat lipsa terenurilor adecvate şi fără costuri.
„Un alt aspect care contează enorm este cel al infrastructurii, pentru că nivelul este foarte slab. Noi aveam terenurile şcolilor deschise non stop, maidane și nu plăteam nimic, iar acum costă fiecare oră petrecută pe teren. Nu tot timpul a decurs totul perfect și juniorii au avut condiții excepționale, dar măcar erau gratis. Când te ocupi de fotbalul juvenil trebuie să te gândești în primul rând la o suprafață de joc adecvată. Când este vorba de copii, factorul tehnic este prioritar. Până la 14 ani nu se poate vorbi despre viteză, îndemânare, rezistență și forță. Vorbim doar de tehnică. Învățarea tehnicilor de lovire a mingii, preluările, etc, totul se învață pe suprafețe adecvate. Altfel lucrurile se văd mai târziu, când ajung seniori şi vezi la tv că nu ştie să dea o centrare cu exteriorul“, a explicat tehnicianul de 57 de ani.
Lipsa banilor duce la decizii greşite
În ciuda faptului că aria de selecţie este tot mai mică, apar cluburi ca ciupercile după ploaie. Din păcate nu toate pun la dispoziţie profesori-antrenori cu un bagaj de cunoştinţe vast şi de aici apar dezamnăgirile la un moment dat.
„În ultimii 7-8 ani concurența a crescut foarte mult. S-au înmulțit foarte mult cluburile, dar, din păcate, nu toate au oameni care să aibă o pregătire de specialitate. Unii au şi alte meserii! Nu sunt școliți în domeniu, nu au experiență în domeniu și, cu permisivitatea legilor din România, la nivel de Federație, și-au înființat cluburi private. Eu le spun ‘pirații’ din fotbal.
Din păcate, oamenii își direcționează copiii și în funcție de distanță. Acum cheltuielile sunt care sunt, viața e din ce în ce mai grea și de aceea se uită la distanță, să nu fie departe și costisitor, așa că își duc copiii la anumiți indivizi. Este imposibil ca printre aceștia să existe 2-3 puști de valoare, dar care să se piardă pe parcurs, pentru că nu beneficiază de o pregătire corectă tocmai pentru că antrenorul nu este pregătit suficient“, a subliniat Petrişor Bondrea, fost fotbalist al Craiovei.
Are grijă de „Fotbalul copiilor“
Pe Petrişor Bondrea l-am găsit, evident, pe dreptunghiul verde. Acum a demarat, paralel cu activitatea de profesor de sport, o şcoală de fotbal. Se bucură că a dezvoltat deja două grupe de juniori cu care activează în competiţiile judeţene şi speră să propună noi nume fotbalului de performanţă.
„Acest proiect se numește ‘Fotbalul Copiilor’ și s-a înființat în urmă cu un an. Sunt în regulă cu toate actele. Am decis să lucrez pe cont propriu, după ce am activat de-a lungul timpului la foarte multe grupări din oraș. Am puști începând de la 6 ani și până la 14. Am deja 50 de juniori și consider că este suficient, ținând cont că nu am mai implicat și pe altcineva. Nu vreau să exagerez și să nu pot acorda timpul necesar unei bune pregătiri. Cred că am căpătat suficientă experiență la nivel de fotbal juvenil şi destule abilități încât să rămân în slujba copiilor, dar să muncesc pentru mine“, a menţionat Petrişor Bondrea.
„De fiecare dată mă duc la antrenament cu aceeași plăcere și lucrez cu aceeași intensitate. Dacă nu ai pasiune, răbdare, toleranță, pedagogie în relația cu copii și cu părinții, nu ai cum să desfășori o activitate la un nivel bun. Tot timpul, obiectivul unui profesor-antrenor este acela de a forma copii și de a-i educa. Fotbalul înseamnă și o educație generală. Mă bucur enorm când îmi iese un jucător în fotbalul mare şi îl văd la tv. Şi acum am destui, slavă Domnului! Când nu o să mai simt plăcerea de a lucra pe teren o să mă opresc“, a încheiat Petrişor Bondrea.
Citeşte şi: Liga Naţiunilor | România – Bosnia, meciul în care ultima impresie contează
