Cine se va alătura paleogeneticianului suedez Svante Pääbo, „tatăl omului de Denisova”, desemnat luni laureatul premiului Nobel pentru medicină pe anul 2022? Al doilea premiu din seria distincţiilor Nobel va fi decernat marţi, printre candidaţi numărându-se cercetători în domeniul opticii, relatează AFP.
Un expert in invizibilitate, specialişti în „cristale” capabile să modifice propagarea undelor, pionieri ai energiei fotovoltaice sau campioni ai lumii cuantice? Considerat cel mai dificil, premiul Nobel pentru fizică este anunţat marţi în jurul orei 11:45 (9:45 GMT) la Stockholm.
Premiul a ajuns anul trecut la cercetătorii Syukuro Manabe şi Klaus Hasselmann
Decernat de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe, premiul a ajuns anul trecut la cercetătorii Syukuro Manabe şi Klaus Hasselmann, recompensaţi pentru „modelul fizic al climei Pământului, cuantificând variabilele şi prezicând în mod fiabil încălzirea globală”, precum şi la Giorgio Parisi, pentru „descoperirea interacţiunii dintre dereglări şi fluctuaţii din sistemele fizice, de la scară atomică la scară planetară”, potrivit Comitetului Nobel.
După premii asociate domeniului spaţiului, în 2017, 2019 şi 2020, unele voci estimează că este puţin prea devreme pentru ca această disciplină să fie din nou încoronată.
„Au fost atât de multe premii în astrofizică şi cosmologie în ultimii cinci ani. Nu cred că se află pe ordinea de zi anul acesta”, a declarat pentru AFP David Pendlebury de la organizaţia Clarivate, care operează o bază de date în mai multe domenii, inclusiv ştiinţă şi economie.
Deseori citat printre favoriţi în ultimii ani, britanicul John B. Pendry ar putea să fie desemnat câştigător
Deseori citat printre favoriţi în ultimii ani, britanicul John B. Pendry ar putea, potrivit lui Pendlebury, să fie desemnat câştigător anul acesta. Capabil să facă obiectele invizibile prin utilizarea „metamaterialelor”, a căror structură permite manipularea luminii, el a devenit cunoscut graţie unei „pelerine de invizibilitate” în stil Harry Potter.
Potrivit lui David Pendlebury, alţi experţi în optică, canadianul John Sajeev şi americanul Eli Yablonovitch ar putea fi, de asemenea, desemnaţi câştigători ai premiului Nobel. În 1987, ei au dezvoltat în mod independent unul de celălalt „cristalele fotonice”, făcând posibilă modificarea propagării undelor electromagnetice.
Tot în ramura care studiază lumina, un sector energetic modern – fotovoltaic – ar merita cu siguranţă un Nobel, potrivit specialiştilor.
„Însă este foarte dificil în acest domeniu pentru că sunt atât de multe persoane implicate şi acesta poate fi un motiv pentru care nu vor exista premii”, a subliniat Ulrika Bjorksten, specialistă în ştiinţă la radioul suedez. Dacă Academia Regală Suedeză de Ştiinţe ar îndrăzni să decidă în cazul pionierilor, ea a estimat că sud-coreeanul Nam-Gyu, ale cărui cercetări au făcut posibilă îmbunătăţirea stabilităţii celulelor fotovoltaice, ar putea fi desemnat câştigător. Sau britanicul Henry Snaith, specialist în utilizarea perovskitului, un material descoperit în secolul al XIX-lea de mineralogul rus Lev Perovski, pentru energia solară.
Fizica cuantică a fost menţionată cu regularitate în ultimii ani pentru un eventual premiu, printre potenţialii câştigători numărându-se francezul Alain Aspect, austriacul Anton Zeilinger, americanul John Clauser sau olandezul Ronald Hanson.
Premiile Nobel pentru ştiinţă se încheie miercuri cu premiul Nobel pentru chimie, apoi urmează mult aşteptatele premii pentru literatură, joi, respectiv pentru Pace, vineri, singurele decernate la Oslo. Premiul Nobel pentru economie, o creaţie mai recentă, va închide seria, lunea viitoare.
