7.3 C
Craiova
vineri, 22 noiembrie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljUnde a dispărut chitara din Parcul Romanescu

Unde a dispărut chitara din Parcul Romanescu

Chitara plutitoare instalată de administraţia locală pe lacul din parcul Nicolae Romanescu a dispărut de câteva zile. Fiind încă o „atracţie” care „se evaporă”, după deja celebra fântână „răzătoare” de lângă Piaţa Mare din Craiova, care a fost înlăturată pentru a fi refăcută la scurt timp după ce a iscat un lanţ de reacţii ironice din partea cetăţenilor, oamenii şi-au pus întrebări. S-a hotărât Primăria să renunţe la acest obiect de mobilier urban?

Unde e chitara?

Chitara a fost montată în luna martie a acestui an, fiind anunţată de către primarul Lia Olguţa Vasilescu drept o nouă atracţie pentru vizitatori. La acea vreme, Olguţa Vasilescu scria pe reţelele de socializare: „O chitară plutitoare, sub formă de ponton și arteziană, se montează de angajații RAADPFL. Chitara plutitoare va integra și vechea pompă de apă de pe lac, astfel că întreaga construcție va putea fi admirată de pe maluri sub forma unui ponton cu fântână arteziană”.
RAADPFL transmitea că obiectul este realizat pe structură metalică, fiind acoperit cu scândură celulară fabricată din lemn compozit. „Are 12 m lungime și este realizată de angajații Sectorului Mobilier Urban”, declara instituţia.

În urmă cu aproximativ o săptămână, chitara încă era pe lac, însă părea degradată pe partea pe care cădea apa din fântâna arteziană. Însă nu acesta este motivul pentru care aceasta a fost îndepărtată de pe lac, conform reprezentanţilor Primăriei. Se pare că dispariţia este doar temporară, pe timpul sezonului rece: „Chitara a fost luată de pe lac pentru a fi protejată de intemperii în perioada iernii. În momentul în care se ia de pe lac, ea se şi repară, dacă este cazul”, a răspuns purtătorul de cuvânt al primăriei, Marina Andronache, atunci când am întrebat dacă aceasta s-a degradat.

Portofoliul ideilor controversate de amenajare urbană

În ultimul timp, oraşul Craiova a fost înţesat de tot felul de obiecte de mobilier urban, unele apreciate, altele mai puţin. Craiovenii au apreciat, de pildă, în proporţie mare, băncuţa cu stâlpii îndrăgostiţi din English Park şi iluminarea copacilor din parcul Mitropoliei. Şi picturile murale din oraş au fost întâmpinate cu braţele deschise atât de locuitorii urbei, cât şi de turişti.

Dar au fost şi destule idei primite cu mai puţin entuziasm. Printre ele s-au numărat naiadele apărute în parcul Romanescu, sculpturile de pe aleea cu tematică de Halloween din Grădina Botanică sau fântâna de la intersecţia străzilor Fraţii Goleşti şi Calea Bucureşti. Despre aceasta, Lia Olguţa Vasilescu spunea, după ce craiovenii au luat în derâdere lucrarea şi aceasta a fost înlăturată pentru a fi refăcută: „A fost doar o încercare, dar vom găsi, până la urmă, varianta cea mai frumoasă, astfel încât și arteziana să se ridice la înălțimea așteptărilor noastre pentru un bulevard european. Doar cine nu muncește, nu greșește!“.

La inventarul ideilor îndoielnice de amenajare urbană s-au adăugat şi rădăcinile vopsite multicolor ale chiparoşilor, tot în Parcul Nicolae Romanescu, dar şi marele felinar care naşte sentimente bipolare, amplasat pe lacul din Grădina Botanică. Oamenii spun că, deşi pe întuneric lumina sa avea un efect vizual spectaculos, pe timpul zilei, atunci când Botanica îşi primeşte majoritatea vizitatorilor, acesta nu arată tocmai firesc în mediul natural în care a fost amplasat şi estetica lasă mult de dorit.

Internetul, originea binelui şi a răului?

Şi cu bune şi cu rele, se pare că multe dintre iniţiativele privind instalarea de noi „atracţii” în Craiova îşi au originea în idei de pe Pinterest şi de pe „site-uri de specialitate”, cum însuşi primarul Craiovei declara în urmă cu ceva vreme în cadrul unei emisiuni la care a fost invitată. Aceasta declara atunci că petrece mult timp pe Internet căutând inspiraţie pentru noi atracţii urbane. De apreciat dorinţa de a înfrumuseţa oraşul, dar pesemne că mai inspirată ar fi, totuşi, o viziune unitară a unor specialişti cu care Primăria să aibă o colaborare directă. Astfel, poate că s-ar mai reduce numărul iniţiativelor disparate care nasc câte un eşec pe ici şi câte un diamant pe colo.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS