Așa cum a fost numită de către Organizația Mondială a Sănătății, poluarea reprezintă un „ucigaș tăcut”. Deși efectele sale par să treacă adesea neobservate, o evaluare medicală adecvată va scoate la iveală, în cele din urmă, impactul nefast al acestora asupra stării de sănătate, transmite pneumologul Gabriela Grigorie.
„Simptome precum senzația de iritație oculo-nazală, scăderea toleranței la efort, dificultatea respiratorie, respirația șuierătoare (wheezing) , tusea persistentă, modificarea caracterului tusei la un vechi fumător sunt doar câteva dintre simptomele care ar trebui să detremine oamenii să se adreseze medicului specialist”, spune medicul.
Cum ne îmbolnăvește poluarea atmosferică
Poluarea atmosferică poate avea un impact semnificativ asupra stării de sănătate a populației, fapt ce depinde considerabil de antecedentele personale patologice, explică specialistul, dar și de natura agentului poluant, concentrația sa și durata expunerii.
Expunerea la noxe poate declanșa apariția bolilor respiratorii de tip obstructiv, care evoluează de mult sever și duc la scăderea calității vieții prin declinul funcției pulmonare. Altfel spus, poluarea ne îmbolnăvește, treptat, plămânii. Dar nu doar sistemul pulmonar este afectat de aerul otrăvit. „Poluarea poate acutiza afecțiuni cardiovasculare preexistente, precum și boli respiratorii preexistente. Iar acestea vor necesita o abordare multidisciplinară a pacientului, cu efecte și pe plan socio-economic pentru că aceste efecte duc la creșterea resurselor medicale necesare”, spune dr. Gabriela Grigorie.
Efecte cronice asupra mai multor organe
Efectele poluării mediului ambiental pot fi resimțite și de persoane fără antecedente medicale. „Persoane sănătoase pot experimenta apariția bruscă a unei varietăți de semne clinice, de la senzația de iritație a căilor aeriene, tuse, dificultăți respiratorii însoțite de durere toracică sau senzație de sufocare până la deces. Atât expunerea de scurta durată – spre exemplu, intoxicația acută cu monoxid de carbon- cât și cea pe termen îndelungat, s-au dovedit a fi extrem de dăunătoare. Efectele acute și cronice afectează sistemul respirator, sistemul cardiovascular, dar au și implicații de ordin oftalmologic, dermatologic, hematologic, imunologic și reproductiv”, adaugă medicul pneumolog.
Circa 20% din adulții cu astm au dezvoltat boala din cauza mediului
Deși nu se cunoaște cu exactitate proporția afecțiunilor pulmonare cauzate de factori ocupaționali și de mediu, se estimează că 15-20% din totalul adulților cu astm și bronhopneumopatie obstructivă (BPOC) cronică au drept cauză factori de acest gen. BPOC reprezinta a treia cauză de deces din lume, poluarea fiind atribuită drept factor declanșator în 53% din cazuri.
Astmul bronșic este o altă afecțiune pulmonară asociată cu expunerea la poluanți, iar cel mai îngrijorător este că, în ultimii ani, se remarcă o tendință de creștere a cazurilor în randul copiiilor. „Poluarea afectează sistemul imunitar și poate agrava rinita alergică și astmul alergic la copil”, semnalează dr. Grigorie.
Expunerea la pulberi organice și anorganice poate cauza și boala interstițiala pulmonară (fibroza pulmonară), o afecțiune ce capacitatea de difuziune a gazelor respiratorii, cu efecte invalidante majore, explică specialistul. În multe situații, se ajunge la oxigenoterapie la domiciliu și scăderea marcantă a calității vieții.
Cancerul, cea mai de temut afecțiune asociată expunerii la aerul otrăvit
De departe, cea mai de temut afecțiune ce poate fi asociată cu expunerea la agenți carcinogeni din mediu o reprezintă neoplasmul bronho-pulmonar. Numărul de cazuri este în continuă creștere, cu reducerea alarmantă a vârstei de debut.
Printre cele mai nocive substanțe se numara benzopirenul, un poluant carcinogen din ce în ce mai problematic, în contextul în care concentrația sa atmosferică depășește pragul stabilit pentru protecția sănătății umane, în special în zone urbane din Europa Centrală și de Est.
Copiii, vârstnicii și femeile însărcinate, victime ale poluării
Cei mai susceptibili la probleme medicale grave cauzate de poluare sunt copiii sub 14 ani, vârstnicii, femeile însărcinate, fumătorii, persoanele obeze, cele cu nivel socio-economic precar, alături de cei cu afecțiuni pulmonare preexistente.
„Demersuri comune ar trebui să unească actorii abilitați în încercarea de a combate poluarea mediului ambiental. Cu toate acestea, fiecare dintre noi în parte trebuie să înțeleagă importanța unui mediu sănătos și implicațiile medicale asociate poluării. E o problemă care ne privește pe toți”, este mesajul medicului pneumolog.
