În Craiova există, în acest moment, mai multe clădiri care s-ar încadra în „clasa 1 de risc seismic”, adică cu „bulină roșie”. Numărul real al acestora nu îl ştie, însă, nimeni pentru că proprietarii nu le-au expertizat. Nici clădirile de stat care prezintă risc seismic nu au fost toate expertizate. Anul trecut, Primăria Craiova avea pe lista clădirilor încadrate într-o clasă de risc seismic 28 de clădiri. Dintre acestea, unele au fost reabilitate.
La şase ani de când Primăria Craiova i-a notificat pe craiovenii care locuiesc în blocuri construite înainte de 1978 că sunt obligați să-și expertizeze tehnic imobilele, în Craiova doar nouă blocuri au făcut această expertiză. Expertiza vizează atât proprietatea individuală, apartamentul, cât și părțile comune ale unui bloc. În schimb, expertizarea clădirilor de stat, şcoli, spitale, cade în sarcina primăriei.
În urmă cu un an în Craiova erau expertizate și încadrate într-o clasă de risc seismic 28 de clădiri, de stat şi private. Dintre acestea, 8 figurau în clasa de risc seismic II, iar 9 în clasa de risc seismic III. În clasa de risc seismic I sunt încadrate 6 clădiri, iar în clasa IV – 5 clădiri. Asta înseamnă că, în cazul unui cutremur, ar suferi degradări structurale majore, dar au șanse să nu se prăbușească. Unele dintre aceste clădiri au fost reabilitate de primărie, cum ar fi: Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș“ – secția TBC (construit în 1933), Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie – Pavilion Psihiatrie 2 (construit în 1908), Grădinița „Elena Farago“ (construită în 1976) și Administrația Finanțelor Publice Dolj de pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 10 (construit în 1900). La această dată numai două clădiri mai sunt încadrate în cea mai periculoasă categorie, clasa I. Este vorba de fostul sediu al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dolj de pe strada C.D. Fortunescu nr. 2. şi o clădire a Facultăţii de Agronomie. „Expertiza seismică se face pe clădirile cu o înălţime de P+3. Dintre clădirile noastre, unele au fost expertizate şi reabilitate. La acest moment mai sunt două cu bulină roşie, cea care a aparţinut ISU Dolj şi o clădire a Agronomiei”, a precizat Marina Andronache, purtătorul de cuvânt al Primăriei Craiova.
Restul de imobile adăpostesc locuințe și spații comerciale. În această situaţie, cu bulină roşie, este blocul Casa Albă de pe strada Theodor Aman, construit în 1926 și unde, oficial, locuiesc 142 de persoane. Acestea sunt o parte din datele pe care le deține, în prezent, Primăria Craiova, dar, în realitate, numărul imobilelor, care s-ar prăbuși în cazul unui cutremur este mult mai mare.
Odiseea expertizei seismice la blocuri
Începând cu anul 2019, expertiza seismică trebuia să se facă într-un interval de doi ani. După realizarea expertizei, proprietarul avea la dispoziție încă doi ani pentru realizarea unui proiect de consolidare și alţi doi ani pentru lucrările de consolidare. În total, șase ani.
După efectuarea expertizei, proprietarul este responsabil să avertizeze ulterior asupra riscului pe care îl prezintă respectiva clădire, dacă este cazul.
El trebuie să afișeze panouri de înștiințare la intrarea în clădirea înscrisă într-o clasă de risc seismic, în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică şi să anunţe la primărie şi la Inspectoratul în Construcţii.
Între timp legea s-a modificat şi tremenul pentru expertizele tehnice în vederea încadrării acestora în clasă de risc seismic s-a prelungit până la data de 1 iunie 2024( Legea nr. 170 din 7 octombrie 2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor).
Craiovenii care au încercat să expertizeze blocul în care stau n-au reușit fiindcă au găsit greu experţi în domeniu, dar mai ales pentru că nu au sumele necesare efectuării unei astfel de expertize.
„Fondurile necesare pentru finanțarea cheltuielilor privind expertizarea tehnică, proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție la construcțiile existente se vor asigura după cum urmează: Pentru locuințele proprietate privată a persoanelor fizice fondurile necesare privind finanțarea cheltuielilor pentru expertizarea tehnică, proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție se vor asigura astfel: din transferuri de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru expertizarea tehnică; din sursele proprii ale proprietarilor, din despăgubiri acordate de societățile de asigurare și/sau din credite, pentru proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție”., spune legea.
Documente multe, costuri mari şi experţi puţini
În plus, pentru expertizarea blocurilor care pot prezenta risc seismic, proprietarii sau asociațiile trebuie să facă rost de documentația după care s-a făcut blocul – cartea tehnică și proiectul de execuție.
Totodată, pe lângă această documentație trebuie să existe și cadastru. În cartea tehnică ar trebui să fie date referitoare la execuția lucrării, materialele cu care s-a lucrat, calitatea oțelului folosit. Dacă nu sunt aceste date, trebuie făcute măsurători, cadastru, abia apoi se poate face expertiza tehnică. În cazul în care nu se cunosc aceste elemente se ajunge să se comande lucrări de laborator, încercări pe construcție cu aparate care determină calitatea betonului, cantitatea de armătură. În Craiova nu există astfel de laboratoare, iar lucrările se pot face doar în București, Timișoara și Cluj.
Prin urmare, reprezentanții proprietarilor vor fi cei care vor discuta cu locatarii care suportă costurile. Vor angaja experții autorizați și vor transmite la final rezultatul expertizei către administrația locală.
Asociaţia de proprietari cât şi proprietarii construcţiilor, persoane fizice sau juridice, îşi asumă riscul şi răspunderea pentru efectele potenţiale ale seismelor în situaţia în care nu se conformează obligaţiilor legale.Contravențiile au fost introduse în anul 2019 și sunt valabile după finalizarea termenului legal în care asociațiile sunt obligate să își facă expertizele, respectiv după data de 1 iunie 2024.
Majoritatea asociațiilor se plâng fie că proprietarii nu sunt de acord cu aceste expertize. Locatarii spun că nu au sumele necesare susținerii acestei expertize.La rândul lor locatarii spun că asociaţia de proprietari din care fac parte nu-şi dă interesul.
