Dosarul instrumentat de procurorii anticoruptie in privinta obtinerii contractelor de executie a lucrarilor de indiguire, precum si a modului in care au fost realizate acestea a fost disjuns. O parte dintre fapte sunt cercetate de procurorii Parchetelor de pe lânga tribunalele din judetele afectate de inundatii.
Pagubele inregistrate in urma inundatiilor de anul trecut se ridica la 1,5 miliarde de euro, a anuntat ieri, in cadrul celei de-a treia editii a Forumului International al Riscurilor Catastrofice (ICAR Forum), secretarul de stat in MAI, Paul Victor Dobre.
Contactat telefonic, purtatorul de cuvânt al DNA a declarat ieri ca „procurorii anticoruptie au dispus, la data de 10 mai a.c., disjungerea cauzei cu privire la faptele sesizate de Camerele de Conturi din judetele Oradea, Cluj, Timis, Arges, Iasi, Buzau, Constanta, Vâlcea, Bacau, Dolj si Mures“.
„Prin aceeasi ordonanta, anchetatorii au dispus si disjungerea fata de neregulile sesizate de Curtea de Conturi la Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor si cercetarea faptelor intr-un nou dosar penal“, a spus Livia Saplacan, precizând ca in acest dosar se efectueaza actele premergatoare inceperii urmaririi penale.
La jumatatea lunii aprilie a.c., reprezentantii Curtii de Conturi sustineau ca procurorilor anticoruptie le-au fost remise toate rapoartele privind verificarile efectuate la directiile de ape judetene necesare continuarii cercetarilor referitoare la firmele care au incheiat contracte de executie a lucrarilor de indiguire.
„Urmare a solicitarilor Parchetului de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtea de Conturi a trimis toate documentele privind controalele efectuate la directiile judetene. Solicitarile au fost facute in doua rânduri, prima inregistrata pe 12 ianuarie, iar cea de-a doua pe 10 aprilie 2006.
Curtea de Conturi a trimis, pe 18 ianuarie, rapoartele referitoare la controalele efectuate la directiile de ape din judetele Bihor, Cluj si Timis, vinerea trecuta (14 aprilie) trimitând si raspunsurile legate de judetele Iasi, Buzau, Arges, Dolj, Mures, Constanta, Bacau si Vâlcea“, a declarat Camelia Nutu, purtatorul de cuvânt al Curtii de Conturi. Informatia ne-a fost confirmata atunci si de purtatorul de cuvânt al DNA, care a precizat ca „in dosar se intocmesc actele premergatoare inceperii urmaririi penale“.
Ancheta, demarata acum un an si jumatate
In luna mai a anului trecut, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA) a solicitat procurorilor Parchetului National Anticoruptie (devenit Directia Nationala Anticoruptie – n.r.) sa cerceteze modul in care Administratia Nationala Apele Române (ANAR) a incheiat, in perioada 2000-2004, contractele de proiectare si executie de lucrari hidrologice. In sesizarea MMGA se face referire la societatile comerciale Aquaproiect, Apasco din Maneciu, Repcon din Oradea si Socot din Târgu Mures. Urmare a sesizarii primite de la MMGA, procurorii au solicitat toate contractele incheiate de catre directiile Apele Dobrogea-Litoral, Arges-Vedea, Buzau-Ialomita, Siret, Prut, Olt, Jiu, Banat, Mures, Crisuri, Somes – Tisa cu cele patru societati, privind proiectarea si executarea lucrarilor de gospodarire a apelor.
Anterior, procurorii Sectiei a II-a a PNA incepusera audierile persoanelor implicate in atribuirea acestor contracte, printre care si trei persoane cu functii de conducere in cadrul societatilor mentionate in plângerea Ministerului Mediului, dupa ce, pe 6 mai 2005, se deplasasera la sediul Administratiei Nationale Apele Române pentru a purta discutii preliminare cu functionarii acesteia si a solicita documentele necesare anchetei.
Fostul ministru al Mediului a fost audiat?
Prima persoana audiata de anchetatori, pe 9 mai 2005, a fost Liliana Dragan, directoarea Aquaproiect, urmata, a doua zi, de sotia fostului ministru al mediului, Leontina Ilie, actionar al societatii Apaproiect.
Cel de-al treilea afacerist care a dat cu subsemnatul in fata procurorilor anticoruptie, pe 11 mai, a fost Mircea Nistreanu, director general al Repcon SA din Oradea, in cazul acestuia existând declaratii potrivit carora procurorii vor dispune inceperea urmaririi penale.
Alte persoane despre care se stia, la jumatatea anului trecut, ca vor fi chemate la audieri erau Corneliu Iacobov, si el actionar (prin firma Distribution Oil) la Aquaproiect, sotii Alexandrina si Sterian Marian, cei care controleaza activitatea firmei Apasco din Maneciu, precum si a patronului SC Socot SA Târgu Mures, Eugen Popa.
Alta persoana care urma sa fie interpelata in legatura cu modul in care s-au obtinut contractele (multe dintre ele se pare ca au fost incredintate direct, desi, legal, ar fi trebuit sa se organizeze licitatii) si s-au executat lucrarile de indiguire era, potrivit anchetatorilor, chiar fostul ministru al mediului, Aurel Constantin Ilie.
Atât. La mai bine de un an si jumatate de la primele inundatii, procurorii anticoruptie n-au inceput urmarirea penala fata de nici una dintre persoanele amintite, nefiind cunoscut nici macar daca ultimii patru au fost citati la sediul DNA pentru audieri.
Majoritatea contractelor de indiguire, atribuite fara licitatie
Fostul ministru al apelor, din perioada 2001-2002, Constantin Ilie, ar fi trebuit audiat in legatura cu atribuirea catre firma condusa de sotia sa a peste 90 la suta din contractele de proiectare pentru digurile care au cedat in Banat si au produs inundatii devastatoare.
Desi ar fi trebuit sa se faca licitatie pentru orice contract de proiectare de diguri, firma Aquaproiect (la care actionar majoritar este Leontina Ilie, sotia fostului ministru) a primit 161 de contracte prin atribuire directa, pe baza emiterii de ordonante de urgenta de guvernul Nastase. Din comisie facea parte chiar Aurel Constantin Ilie…
In ceea ce-i priveste pe sotii Alexandrina si Sterian Marian, acestia ar fi trebuit audiati in legatura cu firma Apasco din Maneciu, una dintre cele patru societati numite in plângerea formulata de Ministerul Mediului. Alexandrina Marian, sotia lui Sterian Marian – directorul firmei Apasco SA Maneciu -, a infiintat impreuna cu Liliana Dragan, in martie 2001, firma Apaproiect, care un an mai târziu a cumparat actiunile majoritare ale firmei Aquaproiect.
La sfârsitul lui 2002, Liliana Dragan si-a cedat 70% dintre actiuni Leontinei Ilie, sotia fostului ministru Constantin Ilie, scriptic, Alexandrina Marian nemaifigurând nici in Aquaproiect, nici in Apaproiect.
Eugen Popa, patronul SC Socot SA Târgu Mures, detinator a 21 la suta din actiunile societatii, va fi audiat in legatura cu obtinerea ilicita a unor licitatii si cu executarea defectuoasa a lucrarilor, in conditiile in care, doar in judetul Timis, mai multe diguri de pe râul Bega, Bârzava, Timis sau de pe pâraiele Timisina sau Discsani au cedat, iar digul de pe malul drept al râului Timis a fost rupt de ape.
Asigurari obligatorii in 2007
Valoarea pagubelor provocate de inundatiile din anul 2005 s-a ridicat la 1,5 miliarde euro, a declarat, ieri, secretarul de stat in Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), Paul Victor Dobre.
„Din datele culese din teritoriu, inundatiile au afectat in perioada aprilie-septembrie 2005 44.800 de unitati locative si 49.000 de anexe, alaturi de 540.000 de obiective de interes socio-economic“, a afirmat Dobre, prezent la a treia editie a Forumului International al Riscurilor Catastrofice (ICAR Forum).
El a precizat ca pentru prevenirea efectelor negative generate de riscurile catastrofice, cum ar fi inundatiile sau cutremurele, MAI a initiat un proiect de lege privind asigurarea obligatorie a locuintelor, care ar putea intra in vigoare pâna la finele lunii iunie 2007. Reuniunea europeana pe tema catastrofelor naturale se desfasoara, incepând de ieri, la Bucuresti, Forumul ICAR 2006 reunind inalti reprezentanti ai autoritatilor si specialisti, printre care reprezentanti ai guvernului, ai Bancii Mondiale si Ministerului Administratiei si Internelor, precum si ai pietei asigurarilor si oamenii de afaceri.
Potrivit organizatorilor, România are nevoie de solutii pentru prevenirea efectelor negative ale catastrofelor naturale, in conditiile in care 2004 si 2005 pot fi considerati ani ai dezastrelor produse de inundatii, agravate de lipsa unor asigurari care sa le compenseze efectele.
In acelasi timp, seismologii apreciaza ca exista posibilitatea unui cutremur puternic, in viitorul apropiat.
