Ziua Națională a României celebrează Marea Unire din 1918, în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în cuprinsul aceluiași stat național, România.
Transilvania, Banatul şi Bucovina s-au aflat în componența Austro-Ungariei. Iar Basarabia, în imperiul țarist. În 1918, însă, mariile imperii s-au prăbuşit, iar popoarele şi-au afirmat dreptul la autodeterminare. Barasabia a fost primul teritoriu românesc care s-a unit cu Regatul României. A urmat Bucovina, iar la 1 decembrie a venit rândul Transilvaniei.
Peste 100.000 de oameni, de la simpli ţărani până la politicieni şi delegaţi oficiali au participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. Pentru un vis măreţ, românii din toate teritoriile au trecut Carpaţii. Cu trenul, cu căruţa, călare sau pe jos. În dimineaţa zilei de 1 decembrie 1918, în Cetatea de la Alba Iulia, răsunau cântări.
Textul Rezoluţiei Unirii, redactat de Vasile Goldiş a fost dezbătut în Sala Unirii din Cetatea Alba Iulia şi votat în unanimitate. În timp ce la Alba-Iulia Marea Adunare Naţională saluta Unirea Transilvaniei cu Regatul României, Regele Ferdinand și Regina Maria intrau în Bucureștiul eliberat defilând trimfător pe Calea Victoriei.
Ziua Naţională a României a fost sărbătorită între anii 1866 şi 1947 la data de 10 Mai, iar începând cu anul 1948 şi până în 1989 la data de 23 august. 1 decembrie a fost decretată Ziua Naţională a României în vara anului 1990, printr-o lege promulgată de fostul preşedinte, Ion Iliescu.
