Aşteptarea a luat sfârşit la Chirurgia Cardiovasculară (CCV) din cadrul Clinicii de Cardiologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Craiova. După ani în care pacienţii din regiune au fost transferaţi în alte unităţi din ţară pentru a putea fi trataţi, noua echipă medicală, coordonată de chirurgul Victor Raicea, venit de la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş, a început să opereze. Activitatea CCV a început din septembrie, iar 80% dintre intervenţiile vasculare care au fost realizate în clinica SCJU Craiova au fost premiere pe plan local. Săptămâna trecută, echipa a efectuat cu succes prima intervenţie pe cord deschis. Şi este doar începutul.
Aşteptări mari de la echipa Secţiei de Chirurgie Cardiovasculară
“Mulţumesc din suflet, domnu’ doctor, pentru tot ce aţi făcut pentru mama! Am venit să o iau acasă”, reuşim să distingem din dialogul medicului Victor Raicea cu o femeie care îl întâmpină atunci când intrăm în Clinica de Cardiologie, pentru a întâlni tânăra echipă de la Chirurgie Cardiovasculară.
În urmă cu câţiva ani, acest moment părea mult prea departe pentru atâţia pacienţi din Craiova şi din întreaga Oltenie, care erau trimişi la spitalele din ţară pentru intervenţiile care se pot realiza, astăzi, la Spitalul Judeţean. După ce echipa de la Cardiologie Intervenţională a reuşit să se ridice la cele mai înalte standarde şi să câştige aprecierea colegilor din ţară, este rândul echipei de specialişti de la secţia de Chirurgie Cardiovasculară să ridice ştacheta asistenţei medicale oferite pacienţilor din regiune. O echipă la fel de tânără şi dornică, din câte se vede, să demonstreze că se poate.
Prima intervenţie pe cord deschis
O operaţie pe cord deschis necesită un aparat de circulaţie extracorporeală, care preia funcţia inimii şi a plămânului cât timp se intervine chirurgical. Echipa responsabilă de circulaţia extracorporeală are o responsabilitate imensă. Munca sa face diferenţa între viaţă şi moarte.
“Poţi avea cei mai buni chirurgi, dacă asistenţii responsabili de circulaţia extracorporeală fac o greşeală, pacientul moare”, spune managerul SCJU Craiova, Eugen Georgescu.
Asistenţii care asigură acest proces au făcut un stagiu de un an şi jumătate la Târgu-Mureş pentru a putea fi pregătiţi pentru acest tip de intervenţii. Săptămâna trecută, au avut parte de prima astfel de intervenţie la Craiova, care a durat peste 5 ore şi care a salvat un pacient de 54 de ani.
Ce presupune circulaţia extracorporeală
Pentru a putea deschide cordul, este nevoie de un bypass cardiopulmonar, explică medicul coordonator al Secţiei CCV, Victor Raicea. Aparatul de circulaţie extracorporeală preia sângele din corp, îl oxigenează, iar o pompă îl reintroduce în aortă. “Practic, inima şi plămânul sunt izolaţi şi poţi lucra pe ele”, spune acesta.
“Pe lângă aparate, însă, e nevoie de o echipă specializată. Toate aceste operaţii sunt produsul unei munci în echipă, nimeni nu le poate face singuri. Suntem, pe de o parte, noi, chirurgii, dar sunt şi anesteziştii. Şi partea de instrumentar este importantă şi complexă. Apoi, sunt oamenii care sunt responsabili cu circulaţia extracorporeală. Iar în tot timpul acestei circulaţii, anesteziştii trebuie să monitorizeze toţi parametrii, pentru că totul trebuie să funcţioneze ca şi când inima nu ar fi oprită. După corecţia chirurgicală, se suprimă, treptat, circulaţia extracorporeală şi inima îşi reia funcţia.
Operaţia este destul de complexă din punct de vedere tehnic”, detaliază dr. Raicea.
80% dintre intervenţiile vasculare, realizate în premieră la Craiova
Până la această intervenţie cardiacă, din septembrie până în prezent echipa secţiei a avut mai multe intervenţii vasculare. Cele mai multe dintre acestea nu erau posibile, până în toamnă, în Craiova. 80% dintre ele au fost realizate în premieră de echipa secţiei CCV.
“Pe partea vasculară, deja rezolvăm toate cazurile. Sperăm ca de la anul să reuşim acelaşi lucru şi pe partea cardiacă, în mod curent. Avem ce ne trebuie şi iată, deja avem prima intervenţie pe cord deschis”, a declarat coordonatorul secţiei.
Cele mai frecvente cazuri, în prezent, sunt asociate patologiei de arteriopatie a membrelor inferioare. Concret, arterele sunt ocluzionate, iar piciorul nu mai primeşte sânge, existând risc de amputaţie. Operaţiile de bypass aduc sânge dintr-o zonă superioară (aortă abdominală, în cazul piciorului) şi duc sângele în vas dincolo de obstrucţie, pentru a salva membrul.
“Cu risc mai mare sunt leziunile arterosclerotice la arterele carotide, care duc la creier şi deja avem câteva cazuri. Riscul, aici, este de accident vascular cerebral. Este important să depistezi problema înainte ca vasul să se înfunde, pentru a putea interveni. De aceea sunt importante controalele periodice”, explică medicul.
“Este încununarea unor ani de eforturi”
Demararea activităţii Secţiei CCV este un pas mare pentru SCJU Craiova, dar mai ales pentru pacienţi.
“Este un mare pas înainte şi încununarea unor ani de muncă, de efort financiar din partea Consiliului Judeţean, de eforturi din partea spitalului şi al oamenilor din echipă, în frunte cu dr. Victor Raicea, care a venit din Târgu-Mureş pentru a coordona activitatea acestei secţii atât de importante. A fost greu, pentru că nimeni nu vine să te înveţe, iar lucrurile nu se întâmplă peste noapte. Totul s-a făcut pas cu pas. Dr. Raicea a venit de mai multe ori în anii precedenţi pentru a ne oferi îndrumare pe partea de achiziţie de aparatură, consumabile, pentru stabilirea fluxurilor, pentru formarea echipei, pentru că resursa umană este foarte diferită faţă de alte specialităţi. Mulţumim CJ Dolj pentru investiţiile făcute pentru că fără acest sprijin nu am fi putut ajunge aici. Este vorba de aproximativ 6 milioane de euro care au făcut posibilă această realizare ”, a declarat managerul spitalului, Eugen Georgescu.
Intervenţii complexe şi de durată, de peste 6 ore
Intervenţiile din Secţia CCV sunt intervenţii de o complexitate ridicată şi cu o durată mare.
“5, 6, 8, 10 ore. Sunt intervenţii care durează foarte mult”, spune Eugen Georgescu.
Acesta menţionează că secţia are linie de gardă, iar majoritatea pacienţilor trataţi ajung aici în regim de urgenţă.
“Sunt pacienţi pe care nu îi poţi temporiza, dacă vine în urgenţă pacientul, nu poţi spune lasă că îl rezolv mâine, el trebuie operat. Altfel, se necrozează membrul şi i-l amputezi. Înainte să avem această echipă, eram nevoiţi să trimitem pacienţii la Bucureşti, la Târgu-Mureş, la Timişoara. Uneori era problematic pentru că şi acele spitale aveau locurile ocupate. În cazurile în care se intervenea, riscurile erau mai mari pentru că ele cresc atunci când nu ai o echipă specializată. Într-adevăr, există un stagiu de câteva luni la chirurgia generală pe partea vasculară, dar acest stagiu nu se compară cu o specializare de şase ani”, adaugă managerul SCJU Craiova.
Colaborarea cu alte specialităţi, esenţială
Spre deosebire de alte specialităţi, medicina cardiovasculară presupune un grad foarte înalt de interdisciplinaritate. Colaborarea cu colegii din alte secţii este crucială, deci necesară. Lucrurile decurg bine, în această privinţă, spune coordonatorul CCV:
“Am avut şi cazuri de traumatologie, unde am colaborat îndeaproape cu chirurgia plastică, cu ortopedia. Cu laboratorul de angiografie avem, de asemenea, o relaţie foarte strânsă. Şi cu secţia de cardiologie intervenţională avem o colaborare excelentă. Avem acolo o echipă care, la ora actuală, este deja la nivel de egalitate cu Bucureştiul, Clujul sau Târgu-Mureş. Sunt foarte buni şi fac absolut de toate, am fost plăcut suprins. Şi avem nevoie unii de ceilalţi.Am avut pacienţi operaţi, în iminenţă de infarct, cărora le-au pus stenturi şi invers, au fost cazuri când ei au avut nevoie de noi. Echipa noastră este nouă, am avut emoţii când am pornit, dar totul a mers foarte bine”, a transmis dr. Victor Raicea.
“Sunt mândru de ei toţi şi sunt convins că vor face treabă bună. Sperăm ca în 3-4-5 ani să putem vorbi despre rezultate importante”, a declarat managerul SCJU Craiova.
