România are cea mai mare rată a mortalității infantile din UE, 5,6 la mia de copii născuți vii, față de 3,3, media europeană, potrivit celor mai recente date centralizate la nivelul Uniunii Europene pentru anul 2020.
Mai mult însă, sunt județe unde rata mortalității infantile este și de peste trei ori mai mare decât media din UE.
Mortalitatea infantilă a ajuns la 11,1 la mia de copii născuți vii, în județul Satu Mare, și la 10 la mie, în județul Tulcea, arată datele INS pentru anul 2020. Organizația Salvați Copiii România atrage atenția asupra disparităților mari dintre județele țării și face un apel pentru dotarea urgentă a maternităților și secțiilor de terapie intensivă neonatală, prin redirecționarea a 20% din impozitul pe profit.
În interiorul Uniunii Europene, România este urmată de Bulgaria și Slovacia (ambele cu rata de 5,1 la mie); la polul opus se află Estonia (1,4 la mia de copii născuți vii) și Finlanda (1,8 la mie).
Deși mortalitatea infantilă rămâne un capitol sumbru pentru România, multe dintre decesele care survin la copii sub un an ar putea fi prevenite prin dotarea maternităților și secțiilor de pediatrie cu echipamente medicale performante și prin dezvoltarea de programe de suport pentru mame și copii.
Din anul 2010 și până în prezent, Organizația Salvați Copiii a dotat 107 unități medicale (secții de neonatologie, terapie intensivă neonatală, secții de pediatrie și Obstetrică-Ginecologie) din toate județele țării, cu peste 1.120 de echipamente vitale, investind peste 8.700.000 de euro. Doar în 2022, Salvați Copiii a dotat peste 50 de unități medicale cu echipamente performante, asigurând supraviețuirea și tratamentul adecvat pentru cel puțin 40.000 de copii.
Sponsorizări
Salvați Copiii lansează un apel către companiile din România de a direcţiona 20% din impozitul pe profit către o cauză vitală: dotarea cu echipamente performante a maternităţilor (secţii de Neonatologie, Terapie Intensivă Neonatală, Obstetrică-Ginecologie) și a spitalelor și secțiilor de pediatrie.
Persoanele juridice care doresc să sprijine acest demers pot descărca contractul precompletat cu datele de identificare ale organizaţiei de pe site-ul Salvați Copiii. Plățile trebuie făcute până la 31 decembrie 2022.
Microîntreprinderile pot sponsoriza Organizația Salvați Copiii, potrivit legii, în limita a 20% din impozitul pe venit.
Harta mortalității infantile în România
Harta mortalității infantile în România
- Satu Mare – 11,1 la mia de copii născuți vii;
- Tulcea – 10 ‰;
- Olt – 9,6 ‰;
- Mureș – 8,2 ‰;
- Suceava – 8,2 ‰;
- Harghita – 7,7‰;
- Mehedinți – 7,6‰;
- Brașov – 7,1‰.
În cifre absolute, 1.104 copii cu vârsta sub un an au murit în anul 2020 în România, multe dintre aceste decese putând fi prevenite prin acces la servicii medicale în timpul sarcinii și prin dotarea maternităților și secțiilor de neonatologie cu aparatură medicală performantă. Nevoile transmise de unitățile medicale sunt dintre cele mai diverse: de la ventilatoare neonatale de generație nouă, mese de reanimare la incubatoare și alte echipamente medicale performante.
53% din localitățile din România nu au deloc medic de familie
În ciuda unor progrese evidente, România continuă să se mențină pe primele locuri în UE27 în ceea ce privește rata mortalității la copii sub un an, valoarea la care s-a ajuns în 2020 potrivit datelor INS (5,6/1000 născuți vii) fiind practic similară cu rata medie a vechii Uniuni Europene de acum circa 20 de ani.
Dintre cele 198.302 de nașteri înregistrate în România în 2020 potrivit datelor definitive INS, 731 provin de la fete sub 15 ani și 17.366 de la adolescente cu vârsta între 15-19 ani. Statistica arată că unu din zece nou-nӑscuţi din România provine din mame adolescente. De altfel, țara noastră contribuie cu mai mult de un sfert dintre mamele sub 18 ani (30%) din toată Uniunea Europeană și cu 45% dintre mamele cu vârsta sub 15 ani.
Potrivit datelor Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% din localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie. Multe fete și femei din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţӑ şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipitӑ sau se înrăutățește.
