2.3 C
Craiova
sâmbătă, 23 noiembrie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljCât de rezistente sunt blocurile din Craiova în faţa unui cutremur

Cât de rezistente sunt blocurile din Craiova în faţa unui cutremur

Cutremurele repetate din zona Olteniei au provocat panică în rândul oamenilor. Cutremurele mai intense s-au simţit şi la Craiova, mai ales la blocuri, iar acum majoritatea oamenilor se întreabă cât de sigure ar fi construcţiile din oraşul nostru, în cazul unul seism puternic.

Chiar dacă s-au construit foarte multe blocuri noi în Craiova, oraşul este alcătuit, în mare parte, din blocuri foarte vechi. Am stat de vorbă cu Robert Vlăduţ, inginer proiectant de structuri, care ne-a explicat cât de rezistente sunt blocurile din oraşul nostru în faţa unui seism puternic. În linii mari, situaţia nu este deloc promiţătoare, fiindcă tot ce s-a construit înainte de anul 1977 nu ţinea cont de rigorile unor structuri rezistente la seisme.

Unde se află cele mai sensibile blocuri din Craiova

Potrivit inginerului proiectant, blocurile cele mai sensibile s-ar afla în cartierul Valea Roşie, dar şi în zona Piaţa Gării. Motivul este acela că blocurile din aceste două zone au fost cele mai afectate la cutremurul din 1977, iar acest lucru a demonstrat că structura lor de rezistenţă este sensibilă.

Robert Vlăduţ spune că înainte de marele cutremur din România, în Craiova nu se construia ţinându-se cont de rezistenţa la seism. Aşadar, istoria construcţiilor vechi ne-ar putea afecta foarte mult în eventualitatea unui seism.

„Dacă ne uităm la fondul construit al Craiovei, o să observăm că din punct de vedere al proiectării la seism sunt două etape mari. Cea de dinainte de 1977 şi cea de după. Până în anul 1977, Craiova nu era considerată zonă seismică. Acest lucru a însemnat că nicio clădire nu era proiectată să reziste la cutremur, adică la încărcări laterale. Clădirile erau proiectate să ţină doar încărcări gravitaţionale. La cutremurul din 1977, Craiova a fost printre cele mai afectate oraşe din ţară. Casele care aveau doar zidărie şi planşee din lemn au avut degradări imense.

În Craiova, în 1977 erau peste 600 de clădiri P+4, iar 300 dintre ele erau din zidărie. Din fericire, atunci nu a căzut niciuna, însă au fost avariate. Dar pe atunci se puteau numi nou-construite. Acele clădiri există şi acum şi, cu siguranţă, nu vor mai rezista ca atunci. La capitolul blocuri, cele mai grav avariate au fost cele din Valea Roşie şi cele din Piaţa Gării. E clar că dacă acele blocuri s-au comportat deficitar atunci, acelaşi lucru se va întâmpla şi acum, dacă se va întâmpla un nou cutremur.“, a spus Robert Vlăduţ.

Blocurile cu zidărie nearmată, cele mai expuse pericolului

Inginerul a mai adăugat că, înainte de 1977, existau anumite proiecte standard pentru construirea blocurilor, care nu prevedeau structuri importante de rezistenţă.

„Cele mai afectate blocuri vor fi mereu cele care au zidărie nearmată, fără stâlpi din beton armat. Ele au doar nişte centuri mici, iar stâlpii mici de rezistenţă sunt doar la parter. Aşa se construia pe atunci. Dacă ar fi confinate sau ar avea bară de armătură, atunci s-ar comporta mai bine. Totuşi, au fost şi clădiri construite înainte de 1977 din acele plăci din beton, produse la prefabricate Craiova, care au rezistat foarte bine la cutremur.

Însă, în prezent trebuie să ţinem cont şi de faptul că peste aceste construcţii, inclusiv pentru cele care au rezistat bine, au mai trecut încă 46 de ani fără ca ele să mai fie consolidate în vreun fel. Deci, ne aşteptăm ca fondul vechi construit, care nu a mai fost consolidat şi care s-a comportat deficitar în `77, să se comporte în acelaşi fel la un eventual cutremur. Aşa cum spuneam, au trecut încă aproape 50 de ani, iar foarte mulţi factori externi au făcut aceste clădiri şi mai sensibile în faţa unui seism“, a spus Robert Vlăduţ.

Secretul unei construcţii rezistente este betonul armat

Robert Vlăduţ ne-a mărturist că, în mare parte, secretul unei construcţii rezistente ţine de cantitatea de beton armat băgat în structura de rezistenţă, dar şi de modul în care acesta este distribuit.

„Stâlpii de rezistenţă, din beton armat, sunt secretul rezistenţei unei clădiri. Aşadar, o construcţie trebuie să fie proiectată ca să reziste şi la încărcări orizontale. Zidăria simplă, fără armătură şi fără elemente din beton armat nu se comportă aşa cum trebuie la încărcările orizontale. În zonele seismice cele mai cunoscute, precum California sau Noua Zeelandă, construcţiile fără elementele de rezistenţă din beton sunt interzise. Concluzionând şi spunând lucrurile cât mai clar: blocurile care nu au astfel de elemente de rezistenţă din beton nu vor rezista“, a mai spus inginerul.

Prea multe şantiere, prea puţini inspectori

Robert Vlăduţ spune că, în prezent, toţi cei angrenaţi într-un proiect de construcţie clădiri au la dispoziţie tot ce este necesar să ridice construcţii sigure. „Dacă o luăm pur ingineresc, din punct de vedere al codurilor de proiectare seismică, lucrurile s-au îmbunătăţit foarte mult. Ţările dezvoltate au investit foarte mult în cercetare legată de rezistenţa la seism, iar noi de când am intrat în UE am adoptat aceste coduri care sunt foarte performante. De aceea, clădirile construite după aceste coduri, sunt proiectate să reziste la forţe seismice mari, să se deformeze controlat şi să disipeze energia.

Pe mine ca inginer proiectant de structuri trebuie să mă supravegheze un verificator. În execuţie există un constructor, care are un responsabil tehnic cu execuţia, iar beneficiarul este reprezentat de un diriginte de şantier. Lucrurile ar trebui să se urmărească, însă mie mi-e greu să spun sau să ştiu cu adevărat dacă lucruile se fac bine până la capăt într-un astfel de proiect. Însă, ce pot eu să spun, vizavi de ce am simţit eu în experienţa mea, este faptul că, în timpul acestui boom de construcţii noi, sunt foarte multe şantiere, iar numărul inspectorilor de la Inspectoratul de Stat în Construcţii este relativ mic. Dar am observat că ei urmăresc, în mare parte, clădirile mai importante, mai înalte“, a adăugat Robert Vlăduţ.

Ce trebuie să ştim când ne cumpărăm un apartament

În contextul cererii mari de locuinţe noi pe piaţa imobiliară, am vrut să ştim ce trebuie să verifice o persoană care vrea să fie sigură că locuinţa cumpărată este una rezistentă.

„În primul rând, trebuie să se asigure că apartamentul în care va locui se află într-o clădire sigură. Fisurile în tencuială, de exemplu, nu sunt o problemă majoră, este mai mult supărător din punct de vedere vizual. Însă, important ar fi să se facă o verificare a cărţii tehnice care aparţine clădirii. Eu recomand ca verificarea să fie făcută de un specialist, un inginer, fiindcă aceasta conţine detalii despre construcţie care nu pot fi înţelese de cineva care nu se pricepe şi care nu este din domeniu. Nu se poate face verificarea unui apartament în sine, ci a clădirii în integralitate.

Eu zic că regula de bază este aceasta: cu cât există mai mult beton armat în ziduri şi în stâlpii de rezistenţă, cu atât o clădire este mai stabilă şi mai puternică. Betonul are rezistenţă de compresiune mai mare, rezistenţă de întindere mai mare şi este un element de construcţie foarte bun“, a mai adăugat inginerul.

„În cazul unui cutremur, uşa de acces ar trebui să fie deschisă“

Robert Vlăduţ mai spune că este foarte dificil pentru oameni să îşi dea seama unde se află zidurile şi stâlpii de rezistenţă dintr-un apartament, dacă nu au văzut cartea tehnică a clădirii. Aşadar, soluţia în cazul unui cutremur nu este aceea de poziţionare în apropierea unui zid pe care îl consideră de rezistenţă. Însă, acesta ne-a vândut un pont important.

„E greu de spus unde ar trebui să se poziţioneze oamenii într-un apartament în cazul unui cutremur. Asta pentru că zidurile sau stâlpii de rezistenţă pot fi poziţionaţi diferit şi greu de identificat şi de vizualizat fără să ai o carte tehnică. Însă, cel mai important este să se bage sub o masă rezistentă, de exemplu. O altă informaţie importantă ar fi aceea că, dacă au posibilitatea, chiar dacă ştiu că în astfel de momente este greu, să deschisă uşa de acces în locuinţă. Asta pentru că, în timpul unui cutremur, se poate deforma structura zidurilor, iar uşile pot rămâne blocate“, a menţionat inginerul.

Spargerea zidurilor din apartamente, o problemă sau nu?

Este cunoscut faptul că în Craiova şi nu numai, mulţi oameni care locuiesc la bloc au spart sau au modificat anumiţi pereţi din apartamente pentru a face mai mari anumite încăperi din locuinţă. Inginerul Robert Vlăduţ spune că unele modificări pot fi negative pentru structura de rezistenţă, însă altele nu provoacă schimbări importante.

„Ştiu că există situaţia în care oamenii şi-au mai modificat locuinţele ca să mărească anumite spaţii. Aici nu pot spune că au provocat probleme de rezistenţă în cazul în care blocul în care locuiesc are structură din stâlpi de beton armat, cu grinzi sau pereţi din beton armat. Importantă este structura per total a blocului. Restul zidurilor din interiorul apartamentului sunt pereţi de compartimentare, care nu sunt proiectaţi să preia încărcări seismice. Însă, la clădirile a căror structură este compusă doar din pereţi din zidărie, fără stâlpi de rezistenţă, atunci aceste modificări afectează structura clădirii“, a mai spus Robert Vlăduţ.

Citeşte şi: La şcoală cu adidaşii plini de noroi, în Craiova

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS