8.4 C
Craiova
joi, 21 noiembrie, 2024
Știri de ultima orăActualitatePrimii ani de şcoală (II). Cum pregătim copilul să facă faţă episoadelor de bullying

Primii ani de şcoală (II). Cum pregătim copilul să facă faţă episoadelor de bullying

Deşi fenomenul de bullying începe încă de la vârste mici, formele acestuia sunt diferite şi acest tip de agresiune este mai puţin conştientizată ca atare, atât de copilul agresor, cât şi de copilul victimă. Primii ani de şcoală sunt perioada în care copilul se confruntă cu primele episoade de bullying cu intenţie, care pot avea efecte mai importante asupra psihicului său.

Manuela Mitroi, psiholog clinician şi consilier şcolar, recomandă să îi pregătim pe copiii din clasele primare pentru acest fenomen, explicându-le pe înţelesul lor ce înseamnă, de ce nu trebuie tolerat şi cum poate să acţioneze atunci când este victima bullying-ului.

Manuela Mitroi, psiholog clinician şi consilier şcolar

GdS: Primii ani de şcoală aduc o mulţime de schimbări în viaţa unui copil, iar bullying-ul este una dintre marile provocări. Care este diferenţa faţă de anii de grădiniţă?

Manuela Mitroi: Unii copii nici măcar nu frecventează grădiniţa, sunt copii care socializează foarte puţin în anii dinainte de şcoală şi nu sunt adaptaţi la viaţa în comunitate. Sunt lăsaţi acasă, în grija bunicilor, iar trecerea la şcoală înseamnă o schimbare totală.

Apoi, bullying-ul începe încă de la vârstele mici, dar la vârste mici nu este bine conștientizat de copil, pe când pe măsură ce acesta creşte, devine din ce în ce mai conștient de efectul acțiunilor sale, bullying-ul este cu intenție.

GdS: Cum ajutăm copilul să facă față acestui fenomen?

Manuela Mitroi: Copilul trebuie învățat să își ia singur apărarea. În primul rând, trebuie să i se explice clar acasă ce înseamnă bullying-ul. Trebuie să ştie că poate exista bullying verbal, fizic, că și manipularea este tot o formă de bullying.

Copilul trebuie să înțeleagă că și o poreclă poate fi bullying, dacă îl jignește, dacă îl deranjează. Să știe că insultele, amenințările, tachinările sunt și ele o formă de bullying verbal și că nu trebuie să accepte așa ceva.

Atunci când este împins, îmbrâncit, chiar lovit, când i se fură anumite obiecte, pentru că aceste lucruri se întâmplă și la vârste mici, vorbim de bullying-ul fizic.

Șantajul emoțional, ameninţările sunt tot o formă de bullying. Când copilului i se spune: Dacă nu îmi dai nu știu ce, îți fac asta, dacă nu îmi faci tema, dacă nu îmi dai banii, atunci…

Copilul trebuie să știe ce se întâmplă, ce înseamnă bullying-ul, că este greşit un astfel de comportament și nu este bine nicidecum să îl adopte, dar nici să îl tolereze. Apoi trebuie să știe ce să facă.

GdS: Şi care ar fi lucrurile pe care ar trebui să le facă pentru a face faţă episoadelor de bullying?

Manuela Mitroi: Primul lucru este să nu stea singur. Este important să îl încurajăm să aibă niște prieteni cu care să stea în pauză, în timpul petrecut fără supravegherea unui adult. Copiii care se adaptează greu, care au dificultăți în procesul de integrare într-o colectivitate sunt țintele sigure ale bullying-ului. De aceea, este bine să îi spunem copilului să nu fie singur, să vorbească, să îl învăţăm să ceară ajutorul.

Apoi, dacă este ţinta unui episod de bullying, trebuie să îl sfătuim să își păstreze calmul, pentru că dacă ripostează și el cu țipete sau violenţă, dacă își exprimă frica și furia nu va rezolva nimic.

GdS: Cum ar putea răspunde copilul la bullying, atunci când este agresat?

Manuela Mitroi: Îl putem învăța să fie ferm, categoric atunci când îi cere copilului care îl agresează să se oprească. Ferm, dar nu violent. Apoi, copilul trebuie să încerce să se îndepărteze de agresor. Şi repet, să ceară ajutor.

GdS: Cum discutăm cu copilul-agresor? Sau cum prevenim transformarea unui copil într-un agresor?

Manuela Mitroi: Regula de aur pentru a diminua acest fenomen este să îi învățăm pe copiii noștri un lucru elementar. Tratează pe celălalt așa cum ai vrea și tu să fii tratat. Respectă pe celălalt dacă vrei să fii respectat.

Respect, comunicare, educație și disciplină. În cele mai multe cazuri, la copilul care săvârșește acțiuni de bullying, disciplina lipsește cu desăvârșire. Sunt copii care nu au limite, nu au reguli, unii dintre ei nu au mers la grădiniță, au fost lăsați acasă cu bunicii, mai mult în fața televizorului, și vin în școală nepregătiți pentru colectivitate și nu se integrează.

Discuția despre tipologia acestui copil devenit agresor e lungă. La această vârstă, situațiile întâmpinate de copil trebuie gestionate, în primul rând, de către părinte. Așa că trebuie consiliat și părintele. Înainte de a-și trimite copilul la psiholog, la terapie, la o evaluare, părintele este cel care ar trebui să vină și să discute cu învățătorul și cu terapeutul. Sunt și cazuri în care există tulburări de comportament, dar aici este altă discuție. Și aici învățătorul poate și trebuie să tragă un semnal de alarmă. În primul rând, părintele trebuie să accepte că are o problemă copilul său pentru că, de cele mai multe ori, refuză să admită acest adevăr.

Citeşte şi: Note, comparaţii, reguli. Cum ajutăm copilul să gestioneze presiunea din primii ani de şcoală? (I)

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS