Europa are nevoie de mai mult timp decât era planificat pentru a pune la punct un sistem de etichetare a alimentelor la nivelul UE, după ce un sistem de coduri pe culori creat în Franța nu a fost bine primit de rivalul său culinar din Italia. De teamă că simbolurile culturale, precum uleiul de măsline sau brânza parmezan, vor primi note proaste, Italia a reușit să convingă alte țări din Uniunea Europeană să respingă sistemul francez.
omisia Europeană ar fi trebuit să vină până la sfârșitul anului 2022 cu o etichetă menită să ajute consumatorii să facă alegeri alimentare mai sănătoase, notează 360medical.
Inițial, sistemul Nutri-Score al Franței a fost considerat drept favorit pentru a fi utilizat în toate cele 27 de state membre ale Uniunii.
Eticheta nutrițională pe partea din față a ambalajului a fost deja adoptată de Belgia, Germania, Luxemburg, Țările de Jos și Spania.
Ce e Nutri-Score?
Nutri-Score clasifică produsele alimentare pe o scară de la verde la roșu și de la A la E, în funcție de valoarea lor nutritivă, de la un conținut bun de proteine sau fibre la un conținut prea mare de sare sau grăsimi saturate, însă companiile nu sunt obligate să utilizeze eticheta.
Aproximativ 270 de oameni de știință au semnat un apel în martie 2021 prin care au îndemnat Comisia Europeană „să nu cedeze în fața grupurilor de presiune” și să susțină Nutri-Score, afirmând că este singura etichetă care a fost supusă unor evaluări inter pares care au demonstrat „eficacitatea și relevanța sa pentru consumatori și sănătatea publică”.
Dar Comisia Europeană a decis să nu accepte Nutri-Score, directorul său general adjunct pentru sustenabilitate alimentară, Claire Bury, declarând în septembrie că nu va pune pe masă ceva care „polarizează dezbaterile”.
„E”, de la brânză
Italia, Cipru, Grecia, Republica Cehă, România și Ungaria s-au opus sistemului francez.
Prim-ministrul italian, Giorgia Meloni, care a preluat mandatul în octombrie, a criticat aceste etichete alimentare ca fiind „discriminatorii și penalizatoare” pentru industria alimentară a țării.
Criticii Nutri-Score spun că eticheta folosește dimensiuni ale porțiilor care sunt nepotrivite, penalizând alimentele tradiționale.
„O campanie intensă de lobby împotriva acestui instrument din partea intereselor comerciale a tulburat, din păcate, apele și a transformat o dezbatere de sănătate publică într-una politică”, a declarat Emma Calvert, ofițer principal pentru politica alimentară la grupul european de consumatori BEUC.
Deși este posibil ca în continuare, Comisia Europeană să se inspire din Nutri-Score pentru a concepe un sistem, aceasta analizează și alte etichete.
De ce este controversat Nutri-Score
Printre acestea se numără sistemul „verde sau negru Keyhole” din țările nordice și unul susținut de Italia, NutrInform Battery, care ia în considerare potențialele porții de alimente consumate.
Italia a argumentat că Nutri-Score nu este o referință bună deoarece se bazează pe 100 de grame sau 100 de mililitri de alimente, în timp ce anumite produse, cum ar fi uleiul și brânza, sunt consumate în cantități mai mici.
Roma se teme că etichetele ar fi dăunătoare pentru produsele care sunt elemente de bază ale dietei sale mediteraneene, inclusiv uleiul de măsline, brânza, jambonul și pizza.
Principala asociație agricolă din Italia, Coldiretti, a declarat că Nutri-Score sfârșește prin a „exclude alimentele sănătoase și naturale care se află la masă de secole în favoarea produselor artificiale”.
Brânza cu scor prost şi chipsurile cu scor bun
În Franța, producătorii unui tip de brânză albastră refuză să pună pe etichetă produsul lor, care ar primi cea mai proastă notă posibilă, un E roșu, pentru conținutul de sare și grăsimi.
„Cum explici că brânza este clasificată cu E când chipsurile făcute în ulei primesc un A”, a declarat Sebastien Ramade, președintele asociației brânzeturilor din Auvergne.
Dar 875 de mărci reprezentând 60% din piața alimentară din Franța folosesc Nutri-Score, a declarat pentru AFP fondatorul sistemului, nutriționistul Serge Hercberg.
„Unele mari mărci îl resping încă, dar tot mai mulți producători îl adoptă, chiar dacă unii dintre ei au opus o rezistență puternică în trecut”, a spus Hercberg.
„Când ne uităm la cifrele de vânzări, vedem că funcționează și că a avut un efect asupra reformulării și îmbunătățirii rețetelor pentru mii de produse”, a adăugat el.
În alte țări, precum Chile, etichetele produselor alimentare avertizează asupra conținutului ridicat de zahăr, calorii și grăsimi saturate.
