Craiovenii nu au cum să se plângă că nu mai au unde să arunce resturile vegetale. Începând de anul trecut, operatorul de salubritate le-a pus la dispoziţie craiovenilor containere de culoare maro pentru colectarea bio-deşeurilor. Ce pot pune locuitorii Craiovei în aceste pubele? În aceste containere pot colecta resturi de fructe și legume, proaspete sau gătite; resturi de pâine și cereale; zaț de cafea/resturi de ceai;păr și blană; fibre naturale; coji de ouă; coji de nucă; cenușa de la sobe (când se arde numai lemn și nu se regăsesc deloc cărbuni încinși);rumeguș, fân, paie; resturi vegetale din curte (frunze, crengi, nuiele mărunțite, flori); plante de casă; bucăți de lemn mărunțit; ziare, hârtie, cartoane mărunțite, umede și murdar.
La marginea străzii
Cu toate acestea mai sunt craioveni care, certaţi cu regulile bunului-simţ, aruncă de fiecare dată când fac curat prin gospodărie resturile vegetale la colţ de stradă. Nu este vorba despre craioveni care locuiesc la periferia oraşului ci de locuitori care stau chiar în buricul oraşului. Drept urmare, oamenii se descotorosesc de crengile , viţa de vie, gărduleţul viu şi resturile de plante rezultate în urma curăţeniei din gospodărie, aruncându-le pe trotuar, la marginea străzii. Un exemplu în acest sens sunt unii dintre locuitorii de pe strada Caracal şi străzile învecinate. De ani de zile, localnicii ,pe ascuns sau în văzul tuturor, lasă deşeurile la colţul străzii. Şi-au făcut un obicei din a scăpa de resturile vegetale, aruncându-le pe domeniul public. Dacă până acum spuneau că nu există în oraş un loc unde să le depună sau o societate care să le preia, acum nu mai au nici o scuză. Aici la intersecţia străzii Caracal cu strada Matei Milo gunoiul este aruncat permanent. Unii dintre localnici spun că mizeria provine de la vecinii care aduc aici resturi vegetale, deşeuri de prin gospodărie. La început apar resturile vegetale şi apoi gunoi de tot felul. Sunt zile în care „muntele” de gunoi se înalţă până sub ramurile copacilor de pe marginea străzii.
Resturile vegetale trebuie să ajungă în pubela maro
Problema este una veche în Craiova. Populaţia aruncă resturile vegetale- crengi, frunze, plante ori la colţul străzii, ori le înghesuie la fundul containerului destinat gunoiului menajer.
La acest moment această practică ar fi trebuit să dispară. Aşa cum spuneam mai sus, craiovenii care locuiesc la case au primit acele containere de culoare maro în care se depozitează şi resturile vegetale.
Operatorul de salubritate al oraşului, Iridex Group Salubrizare ridică aceste pubele o dată pe lună. Resturile vegetale, dar şi alte deşeuri biodegradabile colectate de la populaţie ajung în Staţie destinată deşeurilor biodegradabile de la Mofleni. Aceasta are o capacitate maximă de 50 t/zi, respectiv 18.000 t/an.
„Noi ridicăm deşeurile biodegradabile de la case pentru ca oamenii au pubela de la noi și există program de colectare. Totodată ridicăm deşeurile biodegradabile de la platformele de la blocuri, strict ce este în proximitatea platformei de gunoi”, au spus reprezentanţii SC Iridex.
În schimb, SC Salubritate ridică astfel de deşeuri de pe domeniul public atunci când dă peste ele.
„Sunt cazuri izolate, care apar întâmplator, de regulă primăvara, neputând vorbi de „puncte fierbinţi”, când observăm deşeurile le ridicăm şi în anumite situaţii cerem sprijinul Poliţiei Locale”, spune directorul SC Salubritate Craiova, Mihai Butari.
Un alt operator care ridică resturile vegetale de pe domeniul public este RAADPFL-ul. Regia strânge deşeurile bio-degradabile care provin din toaletarea arborilor, arbuştilor şi spaţiilor verzi pe care le administrează.
