Craiova calcă pe urmele oraşelor care se confruntă cu neplăceri cauzate de înmulţirea ciorilor. Unii locuitori au început să vadă, la propriu, negru în faţa ochilor şi ne-au contactat pentru a se plânge de creşterea numărului de înaripate.
De la înmulţirea cuiburilor din parcul Romanescu şi aleile pline de excrementele ciorilor până la gunoaiele împrăştiate prin oraş, oamenii se declară din ce în ce mai agasaţi de prezenţa păsărilor. Însă cioara este protejată de lege, iar în ultimii ani autorităţile din mai multe oraşe s-au trezit neputincioase în faţa problemei. La Craiova este linişte deocamdată, au transmis instituţiile contactate de GdS. Croncănitul încă nu a devenit insuportabil.
Gunoaie împrăştiate şi alei pline de “amprente” de ciori
Un cetăţean ne-a trimis două clipuri filmate în Parcul Romanescu la începutul primăverii, în care se pot observa numeroase ciori în copacii încă fără frunze.
“A sesizat cineva numărul tot mai mare de ciori din parcul Romanescu? Este doar un fenomen care ţine de sezon? Ştiu problemele Bucureştiului, ale Clujului, cu înmulţirea acestor păsări în orașe”, ne-a scris George.
O problemă similară a fost sesizată în urmă cu aproximativ o lună de către o craioveancă.
“Eram în English Park cu copilul şi am remarcat mai multe gunoaie pe alei. Mi-am zis: uite ce mizerie este în buricul oraşului! Eram dezamăgită de oamenii care aruncă gunoiul pe jos. Şi, deodată, am văzut cum a venit o cioară la coşul de lângă banca pe care stăteam şi a început să scoată gunoiul, îl arunca pe iarbă şi pe alee. Am auzit, apoi, că ciorile fac asta des în această zonă”, ne-a povestit Claudia.
Asaltul ciorilor asupra coşurilor de gunoi l-am constatat şi personal, la rondul de la gară. De două ori am avut prilejul de a observa comportamentul acestor înaripate, care au dat iama în gunoaiele din coş. Cercetând subiectul, am descoperit că mai mulţi craioveni se plângeau de această problemă şi în anii trecuţi. Un locuitor al oraşului a publicat pe Facebook o serie de fotografii cu mai multe cuiburi în copacii din parc şi cu alei albite de excrementele ciorilor.
Garda de Mediu Dolj spune că nu are atribuţii
Problema nu a ajuns, se pare, în atenţia autorităţilor. Am contactat Garda de Mediu, Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj, Primăria Craiova şi RAADPFL pentru a întreba dacă au existat sesizări legate de această problemă şi ce soluţii ar putea exista. Cioara face parte din păsările protejate de lege, astfel că intervenţiile sunt limitate.
Contactat telefonic, comisarul şef al Gărzii de Mediu Dolj ne-a rugat să îi lăsăm timp să se intereseze şi ne-a transmis apoi în scris, ceea ce îi comunicasem şi noi la telefon. Şi anume statutul speciei, protejată prin lege. A adăugat că nu are atribuţii şi că nu au fost înregistrate situaţii similare şi sesizări formulate de cetăţeni în ultimii ani.
Primăria: “Înmulţirea ciorilor, problemă la nivel naţional”
Primăria recunoaşte că înmulţirea ciorilor este o problemă, ba chiar una care depăşeşte graniţele urbei. “Înmulţirea semnificativă a ciorilor constituie o problemă la nivel naţional, pentru care până la acest moment nu s-au identificat soluţii, impedimentele fiind de natură legislativă. Aceste păsări sunt protejate de legislaţia europeană transpusă şi în legislaţia internă, respectiv OUG57/2007, precum şi Ordinul 1571/2021 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023”, a comunicat primăria într-un răspuns remis GdS.
Nici aici nu au ajuns sesizări cu privire la înmulţirea numărului de ciori sau cu privire la disconfortul creat de acestea.
Nici RAADPFL nu se ocupă de ciori
Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Dolj ne-a transmis, de asemenea, că nu s-a confruntat cu astfel de plângeri. În schimb, a oferit mai multe detalii cu privire la speciile de ciori din Craiova şi la posibilele cauze ale înmulţirii acestora.
“Ciorile întâlnite în parcurile şi grădinile din Municipiul Craiova, în special în arborii din Parcul Nicolae Romanescu şi din Parcul Tineretului, unde îşi au şi locurile de cuibărire, aparţin în principal speciilor Corvux frugilegus (cioara de semănătură) şi corvux monedula (stăncuţa)
APM spune că administratorul parcurilor, RAADPFL Craiova, ar fi instituţia responsabilă cu aplicarea măsurilor necesare pentru rezolvarea problemei. Însă, într-un răspuns la solicitarea noastră de informaţii, regia spune că “nu suntem în măsură să furnizăm soluții pentru problema sesizată, deoarece aspectele semnalate de dumneavoastră nu intră în atribuțiile/activitățile RAADPFL Craiova”.
APM Dolj vine cu recomandări
Tăierea arborilor ca măsură de alungare a ciorilor este exclusă şi nici vânarea pentru reducerea efectivelor nu este permisă, precizează APM Dolj, pentru că “municipiul nu este inclus într-un fond cinegetic unde este permisă vânătoarea autorizată în baza cotelor de recoltă aprobate prin ordin al ministrului mediului.”
APM face însă câteva recomandări. Una este înfiinţarea unor zone de cuibărit prin plantarea de pâlcuri sau aliniamente de arbori cu coronament înalt la marginea oraşului, astfel încât păsările să aibă variante de cuibărire şi să părăsească parcurile din oraş.
“Aceasta este doar o soluţie dar, cu siguranţă, pot fi identificate şi altele astfel încât să conducă la obţinerea unor rezultate pentru rezolvarea problemei”, precizează instituţia.
APM consideră că ar fi de ajutor instituirea unui dialog în acest sens între RAADPFL şi asociaţiile ornitologice din România, precum Grupul Milvus şi Societatea Ornitologică Română, precum şi cu specialişti de la catedre universitare.
“Se poate stabili o strategie, un plan de acţiune astfel încât păsările să fie determinate să migreze în număr cât mai mare în zone situate în afara Municipiului Craiova”, conchid reprezentanţii APM Dolj.
Cum explică Societatea Ornitologică Română (SOR) înmulţirea ciorilor în oraşe
“Apropierea de noi le-a deschis (ciorilor – n.r.) apetitul pentru o altă bogată sursă de hrană, resturile noastre menajere, această preferință fiind cauza creșterii populațiilor unora dintre specii. Oferta aproape permanentă de hrană, dublată de dispariția locurilor clasice de cuibărit și odihnă, le-au adus în orașele noastre în numere atât de mari, încât conviețuirea a devenit dificilă. Va fi nevoie de timp și inventivitate pentru a restabili echilibrul natural al acestor păsări extrem de adaptabile“, spun specialiştii SOR.
“Susținând agricultura prietenoasă cu natura, care păstrează peisajul mozaicat, cu arbori și arbuști care delimitează parcelele, lăsăm și acestor păsări locuri de cuibărit și odihnă. Astfel, numărul celor care vor vizita localitățile va scădea”, adaugă.
SOR aduce în discuţie şi o cauză a înmulţirii ciorilor care pune sare pe rănile Craiovei. Gropile de gunoi deschise de la marginea localităților sunt surse de hrană care atrag constant un număr mare de păsări. Iar depozitul de la Mofleni este, mai mult ca sigur, un magnet pentru ciori.
Alte oraşe au declarat război deschis zburătoarelor
Problema înmulţirii ciorilor le dă bătăi de cap locuitorilor din multe oraşe. În ultimii ani, autorităţile din Arad, Cluj, Bistriţa, Satu Mare sau Bucureşti au căutat soluţii pentru a îndepărta aceste păsări din localităţi. La Târgu Jiu, primăria a cumpărat chiar un sistem audio care emite sunete deranjante pentru a alunga păsările. La Satu Mare, autorităţile au încercat să alunge ciorile cu un tun cu apă, iar în Iaşi florile din oraş au fost acoperite cu plase de protecţie pentru a fi protejate de păsări. soluţiile nu s-au dovedit a fi prea eficiente.
Citeşte şi Gazeta de Sud, din ce în ce mai citită
