Tiago (interpretat de Pedro Ines) este un tip între două vârste, mai degrabă genul boem; și-a dorit să ducă mai departe tradiția familiei, să studieze temeinic istoriografia, dar a ajuns ghid turistic.
Nehotărât, neștiind foarte bine să-și definească rolul și calea de urmat în viață, spune despre sine, cu autoironie, că a ajuns ”să prezinte un oraș mort unor turiști obișnuiți cu grădini zoologice”.
Nici viața particulară nu era prea roză: avea o nevastă plecată peste granițe și un fiu care se confrunta din plin cu problemele adolescenței.
Organizând tururi ghidate prin Lisabona, o cunoaște pe Karen (Denise Fraga), o braziliancă între două vârste, căreia îi face cunoștință și cu tatăl său, Raoul (Jose Manuel Mendes), împreună cu care bărbatul locuia.
Tiago relatează totul într-un stil inimitabil, amestecând dramaticul cu comicul, iar Karen are, la rândul ei, o manieră proprie de a se exprima.
Mereu împiedicat și scăpând lucrurile pe jos, eroul lui Telmo Churro își regăsește cursivitatea și verva atunci când face o nouă prezentare istorică sau turistică.
Personajele lui Churro trăiesc din experiențe mai mult sau mai puțin împlinite, din reverii, din fantasme. Contrapun permanent realității o lume imaginară, mai bună, în care și-ar dori să trăiască, dar o fac cu luciditatea unor oameni maturi și candoarea unor copii.
Plin de umor și ironii amare, trecând de la o situație la alta cu naturalețe, filmul lui Telmo Churro este o incursiune plină de farmec în viața unui erou la fel de boem ca majoritatea locuitorilor unei țări de artiști și de vagabonzi, de intelectuali și de certați cu legea, patria lui Pessoa și a lui Saramago: fascinanta și mirifica Portugalie.
Foto: osomeafuria/Twitter
În egală măsură odă închinată vieții și dragostei, dar și periplu prin cotloanele absurde ale existenței, redate cu un umor fin, India este o peliculă cuceritoare prin franchețea ei.
Trecând de la replici care ating profunzimi, precum ”Dacă somnul e pregătirea zilnică pe care o facem pentru moarte, atunci vreau să-l exersez cu tine, întru a noastră moarte” la scene banale ale existenței, de la muzica de orgă la laptop-ul modern care face legătura cu deliciile virtuale, India este o frescă dulce-amară a vieții contemporane și a ritmului ei care ne separă zilnic de valorile ancestrale.
Apoi, evocarea trecutului războinicilor portughezi într-un soi de narațiune extinsă e un nou prilej de a amesteca istoria cu ficțiunea, trecutul cu prezentul.
India nu e pe de-a-ntregul un film de artă, deși cochetează destul de mult cu genul, dar în mod sigur nu e pentru consumatorii de popcorn și nici pentru amatorii de dramolete ieftine.
E un melanj aparte de film realist cu ficțiune proiectată pe ecran, de tragic și comic, de aluzii la eros și sensibilitate reprimată.
Sunt convins că multor cinefili le va plăcea (mie mi-a plăcut), chiar dacă se vor găsi și alții care să nu guste acest tip de cinema.
”Poate singurul lucru care nu se schimbă în oameni e secretul pe care îl poartă. Secrete ale momentelor fericite, ale rușinii lor sau a fricilor, ținute în spatele ușilor închise în cele mai ascunse cotloane ale sufletului” – un citat excepțional, care spune multe despre filosofia lui Churro.
Filmul a fost distins cu Premiul „Universities” – IndieLisboa (2023) și prezentat în selecție – Festivalul Internațional de Film de la São Paulo (2022), Festivalul Internațional de Film de la Vilnius (2023), precum și TIFF 2023, secțiunea Smart 7.
Filmul este disponibil pentru închiriere pe TIFF Unlimited: https://unlimited.tiff.ro/products/india-smart-7-tiff-2023
Mihai Gîndu
