Pe lângă toate beneficiile deja cunoscute pe care le aduce organismului prin laptele matern, alăptarea bebelușului are un rol major și în dezvoltarea normală a aparatului dentomaxilar. Un lucru pe care se pune mai puțin accent atunci când se aduc în discuție avantajele alăptării, dar extrem de important în dezvoltarea copilului.
„În timpul alăptarii, se stimulează grupul de mușchi bucali și se mobilizează structurile sistemului stomatognat (sistemul de organe și țesuturi care formeaza cavitatea bucală – n.r.) , stimulând, astfel, creșterea și dezvoltarea normală”, explică dr. Tamara Ioana, medic specialist în ortodonție și ortopedie dentofacială.
Hrănirea cu biberonul poate favoriza obiceiuri ne-nutritive
Un bebeluș care este hrănit cu biberonul nu își închide buzele cu aceeași forță ca un bebeluș alăptat, adaugă specialistul. Astfel, acțiunea limbii de reglare a fluxului excesiv de lapte este afectată. Toate acestea au drept consecință o stimulare mai slabă a mușchilor bucali. De aceea, hrănirea artificială poate favoriza dobândirea de obiceiuri ne-nutritive de supt, precum sugerea degetului mare sau a altui deget, sugerea suzetei, a buzei sau a altor obiecte.
Copilul hrănit artificial este predispus unei dezvoltări incorecte a aparatului dentomaxilar
Prezența unora dintre aceste obiceiuri poate modifica modelul ocluzal (adică, în termeni populari, mușcătura) în stadiile ulterioare de dezvoltare a copilului.
Unele studii au indicat faptul că 81,8% dintre sugarii hrăniți cu biberonul au căpatat un anumit tip de obicei de sugere ne-nutritiv. Același studiu a relevat că 88,2% dintre sugarii care au fost alăptați nu aveau obiceiuri de sugare ne-nutritive.
„Consecințele lipsei de alăptare sunt modele inadecvate de sucțiune și deglutiție, care vor afecta dezvoltarea sistemului stomatognat al nou-născutului provocând modificări ocluzale”, precizează medicul.
Altfel spus, dezvoltarea aparatului dentomaxilar poate avea de suferit.
Medicul ortodont explică de ce biberonul poate afecta dezvoltarea mandibulei
„În momentul în care copilul este hrănit, laptele este introdus în cavitatea orală prin actul suptului. Mecanismul se realizează prin două mișcări. Una este cea de sucțiune, care duce la formarea unui vid în cavitatea orală. Cealaltă este de presiune sau mulgere. Realizarea acestor două mișcări obligă copilul să facă propulsii ale mandibulei, mișcări ale limbii, ale buzelor și ale obrajilor. Un alt rol important al alăptării la sân îl are în dezvoltarea și mezializarea (venirea în față) fiziologică a mandibulei”, detaliază dr. Tamara Ioana.
Alimentarea artificială cu biberonul implică un curs mult mai ușor și în cantitate mai mare al laptelui, completează ortodontul. Din acest motiv, copilul evită să facă mișcări de propulsie. De asemenea, el îngihte, împreună cu laptele, o cantitate de aer care duce la aerofagie. Secreția salivară se reduce, din cauza unei acțiuni musculare reduse. Prin absența stimulilor de propulsie a mandibulei, este afectată așezarea primelor elemente dentare, în special din cauza perturbării dezvoltării mandibulei.
„Trebuie subliniat faptul că aceste lucruri nu înseamnă că toți copiii alimentați artificial vor prezenta anomalii dentomaxilare. Însă acești copii sunt predispuși mai mult decât cei alăptați”, spune medicul.
Alăptarea aduce beneficii importante atât copilului, cât și mamei
Alăptarea nu este importantă doar pentru hrănirea optimă a sugarului, ci aduce contribuții prețioase și în planul imunității, al creșterii și al dezvoltării copiilor.
„Sigur că, pe lângă avantajele dezvoltării sistemului dentomaxilar, alăptarea prezintă și avantaje de ordin general binecunoscute. Niciun alt înlocuitor nu poate îndeplini toate calitățile nutritive și imunologice ale laptelui matern. Vorbim despre factori imunologici, celule antiinflamatorii, factori de creștere, enzime și hormoni, care stimulează capacitatea de dezvoltare a copilului”, adaugă medicul.
Ortodont: „Mamele trebuie sfătuite să alăpteze”
Mamele trebuie sfătuite întotdeauna să alăpteze la sân, este de părere dr. Tamara Ioana. „O spun și din proprie experiență. Alăptarea ajută mult mamele să depășească perioada post-natală, asociată de cele mai multe ori cu o depresie. Îți dă o stare de bine, să știi că îi transmiți copilului ce se poate mai bun. Vine cu satisfacții și te ajută să te simți împlinită. Este un act natural, sănătos, cu atât de multe beneficii asupra copilului, dar și asupra mamei”, transmite doctorul.
Citeşte şi: Ziua Mondială anti Cancer Pulmonar: Cât scade riscul de cancer după renunțarea la fumat