Pentru un oraş sau o regiune, turismul bine făcut se poate dovedi un pol de creştere important, cu potenţialul de a atrage, in extenso, şi investitori şi de a contribui vizibil la dezvoltarea economică. În regiunea Sud-Vest Oltenia, judeţul magnetic, din acest punct de vedere, este Vâlcea, cu un avans considerabil faţă de celelalte. Însă Doljul îşi propune, în următorii ani, să facă paşi importanţi în această direcţie. Pentru acest lucru, însă, este nevoie să ne aplecăm cu atenţie asupra punctelor forte, asupra oportunităţilor şi, mai ales, asupra punctelor slabe, unde avem cel mai mult de lucrat.
Strategia de Turism a Judeţului Dolj pentru perioada 2021-2027, care a reunit în urmă cu câteva luni mai mulţi actori importanţi pentru prezentarea acestor aspecte în cadrul unui eveniment de lansare, arată că Doljul a pierdut, după pandemie, în plan turistic.
Însă autorităţile au planuri mari pentru turismul din Dolj în viitorul apropiat. Amenajarea unui muzeu al satului, promovarea intensă a obiectivelor existente în zonă, integrarea culelor în circuitul turistic şi nu numai.
Doljul, creştere constantă a numărului de sosiri în unităţi turistice
“Județul Dolj înregistrează în anul 2014, după județul Vâlcea, cele mai multe SOSIRI ÎN UNITĂȚI DE PRIMIRE TURISTICĂ din Regiunea Sud-Vest Oltenia. În anul 2019, această poziție este menținută, urmând o creștere constantă a numărului de sosiri în județul Dolj din anul 2014, până în anul 2019. Totuși, în urma apariției contextului epidemiologic din anul 2020, județul Dolj se clasează pe locul al patrulea în raport cu numărul de sosiri în unități de primire turistică din regiune. Astfel, județul este depășit comparativ cu anul anterior de județele Gorj și Mehedinți. Scăderea județului Dolj în clasament indică o capacitate scăzută de menținere a atractivității turistice, în special după apariția pandemiei de Covid-19, comparativ cu alte județe”, se arată în Strategia privind turismul din Dolj.
Parteneriatul public-privat, o condiţie necesară pentru turismul din regiune
Craiova este locomotiva iniţiativelor în plan turistic în ultimii ani, după ce administraţia şi-a propus să crească atractivitatea sa prin diverse evenimente. Însă este nevoie de o strategie integrată şi de nişte parteneriate puternice între sectorul public şi cel privat pentru ca rotiţele să se învârtă eficient, într-un mecanism unitar, bine gândit.
“Primăria şi instituţiile din subordine vin cu diverse iniţiative, idei de evenimente. Dar, pentru a le putea pune în aplicare, ar fi nevoie şi de sprijinul operatorilor privaţi. Şi nu doar de cel al antreprenorilor din HoReCa, pentru că, de cele mai multe ori, ne gândim imediat la afacerile cumva conexe. Însă oamenii care vin pentru weekend sau pentru mai mult decât un weekend nu se rezumă doar la a mânca şi a dormi. Mai fac şi nişte cumpărături. Mai circulă cu maşinile unor companii de transport alternativ. Pot fi mai multe segmente implicate aici”, explică Alexandra Daniela Ilie, ghid de turism autorizat.
“Atragi turiştii, dar ce le oferi când ajung aici?”
“În privinţa zonei, se merge mult, în strategia de turism, pe tipologia turistului, ca să vii să răspunzi unor nevoi. Să oferi alternative în funcţie de ceea ce caută. Noi, în prezent, atragem foarte mulţi turişti care vin şi stau doar o zi în oraş. Aceştia nu apelează la serviciile de cazare.
Mai avem turiştii de business, care au servicii de cazare acoperite prin firmă, servicii de mâncare, dar nu neapărat de petrecere a timpului liber. De aceea, o întrebare importantă este ce le poţi oferi în timpul liber, atât în Craiova, cât şi în împrejurimi? În momentul în care atragi turiştii, trebuie să le şi oferi ceva în plus. Avem momentul zero, oamenii vin pentru un târg sau pentru un festival. Dar nu se vor duce să stea 24 de ore la respectivul târg sau festival. Ce fac în restul timpului? Cât şi ce vizitează în oraş? Cât timp petrec aici? Câţi bani lasă, ce pot face şi în zonă?”, adaugă Dana Ilie, care este şi fondatorul Asociaţiei Monumente Oltenia, un ONG care are drept obiectiv principal promovarea monumentelor din regiune.
Punctele slabe, un posibil moment T0 pentru turismul doljean
Pentru elaborarea unor planuri şi proiecte de creştere a potenţialului turistic al judeţului, un punct de plecare trebuie să fie deficienţele din prezent. Lucrând la punctele slabe, potenţialul este valorificat şi atractivitatea creşte.
Dintre punctele slabe identificate în Strategia de Turism a Doljului există câteva esenţiale în acest demers de îmbunătăţire a stării de fapt.
Oferta de petrecere a timpului liber și oferta sportivă sunt scăzute în mediul rural. Există un număr redus de inițiative publice de valorificare a patrimoniului arheologic şi de reabilitare a clădirilor de patrimoniu aflate în avansată stare de degradare, precum conacele.
Lipsa unor instrumente de gestiune a problemei construcțiilor aflate în stare avansată de degradare la nivelul administraţiilor locale este o altă problemă. Multe zone cu resurse naturale care ar putea atrage turişti nu sunt amenajate. Iar deşeurile din astfel de zone distrug complet atractivitatea zonei.
Poate una dintre cele mai mari deficienţe pentru turismul doljean este lipsa unei integrări într-o identitate de ansamblu pentru variatele iniţiative culturale ale judeţului. La fel stau lucrurile şi cu colaborarea deficitară între actorii de pe piața turistică. În lipsa unui dialog strâns între aceştia, unitatea care se poate dovedi un magnet turistic lipseşte aproape cu desăvârşire.
“Atunci când se fac evenimentele în Craiova, spre exemplu, nu ar strica să existe nişte vizite organizate fie de către administraţie, fie de către agenţiile de turism. Nişte pachete turistice stabilite din timp şi cu furnizorii de servicii. Astfel încât şi ei să fie pregătiţi, disponibili. Începi cu pachete ocazionale. Apoi, acest turism ocazional poate deveni accesibil permanent, crescând organic”. Aceasta este o posibilă soluţie pentru un dialog îmbunătăţit între actorii din domeniu oferită de Alexandra Daniela Ilie.
Cramele din regiune, un obiectiv din ce în ce mai tentant
“Momentan, în împrejurimi avem multe obiective în curs de definitivat. De exemplu, culele, care au fost reabilitate pentru a fi introduse în circuitul turistic. Sau acel muzeu al satului, care este în planul autorităţilor locale. Avem şi obiective care există deja… Dar ele pun anumite “piedici” turiştilor pentru că vin cu nişte lacune.
Sunt în creştere tururile la diverse crame, cu degustări de vinuri în ultima perioadă. Dar cramele respective nu au un program concret de vizitare. Condiţii clare de acces. Este destul de dificil pentru că acestea nu sunt integrate propriu-zis în circuitul turistic. Este mai mult un turism ocazional, la cerere. În weekend, la multe nu există posibilitate de vizitare. Or, în weekend vin, de regulă, turiştii”, transmite ghidul de turism.
“De cealaltă parte, nici nu poţi să pretinzi să gândească aceste vizite turistice cap-coadă, pentru că nu este domeniul lor de activitate. Şi probabil că nici nu au avut atât de multe cereri încât să ia în considerare o organizare în acest sens. Ar fi nevoie de oameni dedicaţi, care să fie plătiţi pentru a lucra în weekend. Pentru a se ocupa de grupurile turistice. Trebuie să fie stimulaţi, pentru că potenţial de dezvoltare există în această direcţie. La fel şi în cazul altor obiective, unde te duci să mănânci, să vizitezi sau să îţi petreci timpul liber, dar nu ai certitudinea că găseşti deschis sau că mai găseşti mâncare când ajungi, pentru că nu există un program bine stabilit şi făcut public”, adaugă Alexandra Daniela Ilie.
Pe drumul cel bun
Deşi cu destule lacune şi un drum lung de parcurs, aspectele prezentate în Strategia privind turismul din judeţul Dolj şi planurile administraţiilor locale sunt un început. În ce măsură putem arde etape şi putem evolua într-un ritm mai accelerat, pentru a recupera din timpul pierdut, rămâne de văzut. Dar putem creşte economic crescând turistic? Răspunsul este un categoric “DA”.
Citeşte şi: Ce spun turiştii despre Craiova. Constatările unui ghid de turism autorizat
