Zeci de oameni au protestat împotriva lărgirii străzii Henri Coandă joi seara, supăraţi că proiectul va duce la îndepărtarea copacilor şi la micşorarea trotuarelor. Locuitorii din zonă consideră că proiectul nu constituie nicidecum un progres, ci o distrugere a ţesutului urban.
„Nu ne opunem transformării, dar să fie una inteligentă și care să ţină cont de oameni, de siguranța și sănătatea lor”, a transmis Liana Stănescu, o profesoară care s-a implicat activ în promovarea acţiunilor de protest.
Oamenii, supăraţi că primăria le-a ignorat mişcarea de protest
De altfel, locuitorii din zonă au iniţiat şi o petiţie care a adunat peste 1300 de semnături şi a fost depusă la Primărie. GdS a scris despre subiect aici. Oamenii s-au declarat dezamăgiţi că la întâlnirea de joi nu a fost prezent niciun reprezentant al autorităţilor.
„Nimeni din primărie nu a venit sa vorbească cu noi, deși petiția depusă și fizic la primărie a adunat 1344 de semnături”, spune Liana Stănescu.
Un alt cetăţean care s-a raliat mişcării de protest este Bogdan Mihăiloiu, avocat, care a trimis şi un memoriu în care aduce în discuţie dezavantajele proiectului.
„Pe deplini conştienţi că progresul oraşului nostru presupune fluidizarea traficului rutier, cetăţenii care locuiesc pe strada Henri Coandă contesta proiectul implementat de Primaria Craiova pe considerente de nelegalitate, dar şi de oportunitate în conditiile schimbărilor climatice actuale. Apreciem că orice astfel de proiect, pe lânga componenta de interes public, nu poate sa privească exclusiv traficul rutier, ci trebuie să respecte şi dreptul la sănătate al cetăţenilor din zonă şi mediul înconjurător. Din analiza datelor tehnice ale proiectului, se observă că nici locuitorii riverani, nici elevii liceului Henri Coandă, dar nici oamenii obişnuiti care vor tranzita această stradă nu prezintă importanţă pentru autoritatea care implementeaza proiectul, fiind un proiect doar pentru maşini”, se arată în document.
Locuitorii reclamă trotuarele înguste: „O mamă cu copii în cărucior va avea accesul interzis”
Pe lângă îndepărtarea arborilor masivi şi înlocuirea lor cu arbuşti ornamentali, cetăţenii semnalează că trotuarele cu lăţimea de un metru prevăzute sunt nepotrivite pentru tipul de stradă proiectat şi traficul din zonă.
„O mamă cu copii în cărucior, o persoană cu dizabilităţi, în scaun cu rotile, vor avea accesul interzis pe trotuarele străzii. Autorizaţia de construcţie 614/17.05.2022 are la bază un proiect tehnic nelegal deoarece lăţimea trotuarelor din proiectul tehnic nu respectă normele de siguranţă a cetăţenilor şi nici dreptul la un mediu sănătos. Pe un trotuar cu lăţimea maximă de 1 m, circulaţia pietonilor va fi imposibilă, mai ales daca luăm în considerare nevoile persoanelor cu handicap sau ale familiilor cu copii mici care folosesc cărucioare”, mai scrie în memoriu.
Cei care se împotrivesc proiectului menţionează că strada este „tranzitată masiv de un număr ridicat de elevi ai liceului Henri Coandă, iar siguranţa elevilor este pusă în pericol” şi că proiectul nu a avut în vedere valorile sporite de trafic.
„Este imposibil să mergi pe un astfel de trotuar, este un pericol, nu va exista niciun copac, deci nici umbra, poluare dublă. Pe strada circula oameni in vârstă, părinți cu copii mici către grădinița din vecinătate, elevii de la liceul Henri Coandă, care merg în Calea Bucureşti, la tramvai. Cetățenii au transmis primăriei ca este un proiect care înghesuie 4 benzi într-un spațiu insuficient”, susţine şi profesoara Liana Stănescu.
61 de arbori vor dispărea de pe strada Henri Coandă
61 de arbori vor dispărea de pe strada Henri Coandă, 33 dintre ei fiind consideraţi „bătrâni şi periculoşi” şi propuşi pentru tăiere.
„Noul proiect nu prevede copaci pe strada Henri Coandă, soluţie dramatică în condiţiile încălzirii globale şi a poluării masive din oraş. Lipsa umbririi naturale, ipsa oxigenului produs de copaci, precum şi solutia absolut inadecvată a amplasării unor chiparoşi în zona arată că acest proiect încalcă rigorile de mediu instituite de art. 35 din Constituţie, Ordinului 536/23.06.1997 privind aprobarea normelor de igienă publică a populaţiei, art.129, alin.7, lit.i din Codul Administrativ care obligă Consiliul Local să asigure protecţia şi refacerea mediului”, atrage atenţia av. Bogdan Mihăiloiu.
„Aceasta nu este dezvoltare durabilă în favoarea oamenilor!”
Pe lângă considerentele de legalitate aduse în discuţie de avocatul Bogdan Mihăiloiu, acesta este suprins de nepăsarea autorităţilor cu privire la conservarea ţesutului urban, în contextul în care Craiova a fost mutilată, în ultimele decenii, de construcţii haotice care au înghesuit oraşul.
„Ne suprinde nepăsarea Primariei Craiova cu privire la o stradă emblematică a oraşului, cu copaci frumoşi, care merita protejaţi, dar care vor fi tăiaţi fără mila pentru o utopică fluidizare a traficului, în măsura în care de pe str. Caracal până la Liceul Henri Coandă şi pe toată str. Traian Lalescu, prima bandă din cele două de pe fiecare sens este de ani de zile o mare parcare ilegală, circulaţia desfăşurându-se efectiv pe o bandă de mers. Distrugem o stradă-simbol pentru a o tranforma într-o mare parcare fără trotuare şi fără pomi. Aceasta nu este dezvoltare durabilă în favoarea oamenilor. Oraşul este al oamenilor, nu al maşinilor!”, e de părere avocatul Mihăiloiu.
Primăria a recunoscut că investiţia a fost „afectată de numeroase modificări ale Agenţiei de Mediu”
Contactaţi anterior de Gazeta de Sud pentru un punct de vedere cu privire la proiectul de lărgire a străzii Henri Coandă, reprezentanţii Primăriei au transmis că a fost timp suficient pentru ca locuitorii să formuleze amendamente. Instituţia a menţionat că a solicitat și obținut avizul de mediu pentru acest proiect, iar investiția a fost „afectată de numeroase modificări ale Agenției de Mediu”. Conform primăriei, în urma solicitărilor făcute chiar de către locuitorii din zonă, APM Dolj a dispus modificarea proiectului inițial. „Aproape un an și jumătate a durat procedura de avizare din partea Agenției de Mediu, timp suficient pentru a formula amendamente de către cei interesați”, au precizat reprezentanţii primăriei.
Citeşte şi: Turismul ca pol de creştere a Doljului: între potenţial şi lacune esenţiale
