Consiliul Județean Gorj a demarat organizarea în regim de urgență a unui monument istoric. Este nevoie de servicii de proiectare, servicii de asistență tehnică din partea proiectantului și execuția lucrărilor pentru realizarea obiectivului de investiție „Restaurare și Conservare Cula Cioabă-Chințescu, sat Șiacu, comuna Slivilești, județul Gorj”.
Licitația este programată pe 27 septembrie. Bugetul pentru reabilitare este de 2.440.762 lei. Cula Cioabă-Chinţescu este clasată, la iniţiativa Direcţiei Judeţene pentru Cultură Gorj, ca monument istoric şi de arhitectură, fiind înscrisă în lista monumentelor istorice din judeţul Gorj, cu codul GJ-II-m- A-09392. Construcţia a suferit în timp avarii şi degradări care provin atât de la cutremurele prin care construcţia a trecut pe durata ei de viaţă (1829, 1838, 1894, 1903, 1904, 1908, 1912, 1934, 1940, 1945, 1977, 1986, 1990), cât şi din întreţinerea deficitară în timp.
În prezent, tencuielile interioare şi exterioare sunt din mortar pe bază de var. Învelitoarea este din şiţă de brad montată cu ocazia intervenţiei din 2020 de Ambulanţa pentru Monumente şi scările sunt placate cu scânduri, acestea fiind în trecut din grinzi de stejar, încastrate în masivul de zidărie. Decoraţia exterioară este din panouri mari dreptunghiulare, câte unul de fiecare latură la nivelul etajului I şi din mici panouri pătrate cu colţuri rotunjite spre interior, care decorează parapetul cerdacului, câte două de fiecare arcadă.
Această succesiune de panouri delimitează registrele faţadelor pentru fiecare nivel. În consecinţă, din descrierile făcute de proiectanţi şi expertul tehnic imobilul este în stare de colaps ca urmare a exploatării necorespunzătoare.
Risc de prăbușire la cutremur
Printre principalele avarii şi degradări constatate de către proiectant şi expertul tehnic la exteriorul construcţiei sunt:
– fisuri şi crăpături în zonele de cuplare, în parapeţi şi în buiandrugi;
– fisuri şi crăpături în pereţii structurali de zidărie; – dislocări şi desprinderi ale zidăriilor arcelor cerdacului;
– cărămizi lipsă, ciobite, macerate;
– zone cu tencuială căzută, puternic degradată sau chiar în pericol de prăbuşire. Asta a expus zidăria la infiltraţii de apă din exterior şi la fenomenul de îngheţ-dezgheţ;
– zone de tencuială cu reparaţii necorespunzătoare realizate cu mortar pe bază de ciment portland; – tencuieli cu mortar de ciment;
– trotuarul este neetanş şi degradat.
„Peretele dintre cameră şi cerdac este puternic fracturat, în fracturi au fost introduse pene de lemn; – pereţi structurali afectaţi de umiditate; – planşeul de peste etajul 1 nu are tăvănuială şi podină; – grinzile de lemn ale planşeelor sunt puternic afectate de umiditate.
Din punct de vedere al gradului de afectare, corpul principal se încadrează în gradul 3 de afectare „construcții afectate” – fisuri mici și mari, inclinate, verticale și orizontale în elementele structurale; prăbușiri de coșuri, atice sau calcane; deplasări de pe reazeme ale grinzilor de planșeu; deplasarea sau prăbușirea acoperișului).
Din punct de vedere al gradului de afectare structurală R2 = 45 (max. 100 – corespunzător unei construcții noi) construcția se încadrează în clasa de risc seismic RS II (clasa de risc din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbușire, totală sau parțială, la acțiunea cutremurului. În momentul de față, obiectivul nu dispune de instalație electrică interioară de iluminat și prize, de niciun fel de instalație de încălzire”, conform CJ Gorj.
Printre puținele cule din Oltenia
Cula „Cioabă-Chințescu” este o culă oltenească, una dintre puținele care încă mai dăinuie și în prezent. Primul ctitor al culei a fost boiernașul Răducan Cioabă din Slivilești, care începe construcția culei între anii 1818-1819. După moartea primului proprietar, boierul pitar Marin Chințescu din Craiova, cel care se căsătorește cu văduva lui Răducan Cioabă, termină lucrarea în anul 1823. Fiica familiei Chințescu s-a căsătorit cu un membru al familiei Grecescu din Turnu-Severin, cula numindu-se şi Grecescu. Clădirea a fost moștenită pe linie feminină. După anul 1951, cula a fost folosită ca depozit până în anul 1964.
Între anii 1964-1967, printr-un proiect elaborat de arhitectul Iancu Atanasescu, s-au eliminat adăugirile parazitare. Construcția culei rste adusă aproape de forma inițială. Începând cu anul 1967, în culă a fost amenajat un muzeu etnografic al comunei Slivilești. După 1989 a fost lăsată în părăsire. În anul 2016 cula a fost cumpărată de la moștenitori, de către Consiliul Județean Gorj. Apoi a fost dată în custodie Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”.
Citeşte şi: Fată de 14 ani, bătută pe stradă de alte două adolescente
