O copilărie plină şi fericită nu poate fi lipsită de vânătăi, ar putea spune o vorbă de duh. În copilărie, copiii cad şi se lovesc frecvent, iar pe măsură ce cresc şi câmpul de explorare se extinde, riscurile pot creşte. Loviturile la cap sunt cele care produc cea mai mare îngrijorare în rândul părinţilor. Medicul neurolog Alisa Popescu a vorbit, pentru GdS, despre semnalele care ne transmit că ar trebui să ducem copilul la o evaluare neurologică în urma unui traumatism cranio-cerebral.
În funcţie de vârsta copilului, informaţiile care ne parvin despre aceste traumatisme sunt diferite. Un segment aparte sunt bebeluşii, care nu pot spune ce anume îi deranjează. Copiii mici pot spune ce îi deranjează, dar nu pot localiza foarte bine durerea. Copiii mai mari, în schimb, pot localiza durerea şi pot povesti şi ce s-a întâmplat, spune medicul.
„În momentul în care copilul începe să fie mai independent, la 6-7 ani, deja explorează mai mult, se caţără, poate ajunge în locuri nepermise, care nu sunt sigure. Interacţionează altfel şi cu traficul, foloseşte vehicule precum bicicletele sau trotinetele. Iar odată cu acestea, riscul de apariţie a traumatismelor creşte”, explică dr. Alisa Popescu.
Ce urmărim la bebeluşi după o lovitură la cap
În ceea ce priveşte bebeluşii, aceştia pot să se răstoarne, să cadă din pat sau de pe o masă de schimb sau pot cădea pe ceva contondent. Riscul de a se produce traumatism cranio-cerebral este mai mare pentru că, în cazul lor, craniul nu este foarte bine format, nu sunt închise fontanelele.
„Copilul poate părea că nu a păţit ceva grav, dar de fapt se poate produce o contuzie cerebrală, ale cărei efecte nu apar imediat. Trebuie să fim atenţi la anumite semnale. Dacă ei plâng foarte mult, nu se opresc din plâns după 15 minute, nu se liniştesc, dacă plânsul acela devine un ţipăt, ne dă indicii că este mai mult decât un plâns legat de sperietură sau lovitura imediată, ar trebui să te gândeşti că un medic ar trebui să evalueze copilul.
Dacă i se roşeşte un ochi sau se înroşesc ambii ochi este un alt semn că ar trebui evaluat. Nu mai vorbim de cazurile în care copilul nu mai este responsiv. Evident că atunci evaluarea este necesară. În acest caz, cel mai indicat este ca părintele să cheme ambulanţa, pentru că şi starea sa emoţională poate fi afectată şi nu ar trebui să se aşeze la volan”, precizează neurologul.
Semne de alertă
Alt semn care trebuie să ne ridice întrebări şi este valabil şi în cazul copiilor mai mari este atunci când copilul vomită de două ori după un traumatism şi continuă după 4-6 ore să mai vomite, adaugă medicul. La fel şi atunci când avem o suspiciune că s-a lovit de ceva în mişcare şi accidentul a fost mai grav. „De exemplu, când te-ai lovit de un biciclist sau de o trotinetă. Chiar dacă nu copilul tău era pe trotinetă, mecanismul producerii accidentului este mai riscant. E posibil să nu fie nicio problemă, dar ar fi recomandat să mergem la medicul de familie sau la pediatru pentru o evaluare neurologică”, recomandă dr. Alisa Popescu.
Evaluarea constă într-un examen neurologic. „Copilului i se face un fund de ochi, i se evaluează funcţiile motorii, se evaluează dacă este orientat, conştient de ce s-a întâmplat. Sunt lucruri pe care le poate evalua şi un medic de familie”, spune specialistul.
Foarte important este atunci când un copil are o criză similară unei crize epileptice după o lovitură. În acel moment, evaluarea este, de asemenea, necesară.
Cât timp ar trebui monitorizat copilul după un traumatism
În 24 de ore, maxim 72 de ore după un traumatism minor, copilul prezintă, de regulă, semne neurologice dacă există o problemă. Dacă afirmă după traumatism în repetate rânduri că îl doare capul, acuză cefalee, are stări de confuzie uşoare, dacă se trezeşte şi este dezechilibrat, are o ameţeală importantă, atunci trebuie să avem în vedere că aceste semne se pot lega de accidentul copilul. Este cazul să îl ducem la o evaluare neurologică.
„Un traumatism minor presupune ca după producerea sa copilul să fie responsiv, orientat, să verbalizeze, are funcţii motorii fine – duce mâna, apucă, deschide ochii când îl rogi şi nu îi fug.
Dacă scara aceasta este modificată sau apar semnele menţionate mai sus – ochii roşii, stările de vomă, tulburări de respiraţie, fereastra de observaţie ar trebui să se extindă la 10 zile”, spune neurologul.
Loviturile serioase şi semnele de alertă care indică evaluare imediată
În cazurile severe, când părinţii ajung la neurochirurgie, poate exista indicaţie medicală de computer tomograf. Acesta poate fi recomandat în situaţia în care un copil îşi pierde cunoştinţa, dacă a vomitat mult, dacă a avut criză nonepileptică, dacă are o ameţeală anormală – îl ridici şi nu se poate ţine pe picioare mai multe minute, dacă avem o suspiciune că are un deficit motor – nu îşi mai foloseşte foarte bine un picior sau o mână sau i se îngustează câmpul vizual.
La traumatismele severe, cu copii internaţi, evaluaţi CT, pot apărea complicaţii şi la 28 de zile după accident. „În astfel de cazuri, se primesc recomandări clare la ieşirea din spital. Important este ca părinţii să fie atenţi şi să încerce să fie cât de cât obiectivi atunci când relatează cum s-a produs evenimentul”, specifică medicul.
Relatarea accidentului de către un observator poate oferi informaţii valoroase medicilor
„De multe ori, părinţii vin mai speriaţi de cât este cazul, este de înţeles acest lucru. Şi se întâmplă să ajungă în urgenţă şi medicul să nu considere că este cazul unui CT, iar părintele pleacă supărat. Trebuie să înţelegem însă că un computer tomograf este o investigaţie puternic iradiantă şi decizia de a supune un copil unei astfel de examinări trebuie să fie bine fundamentată. Medicul trebuie să evalueze cât mai obiectiv situaţia. De aceea ar fi de ajutor pentru copiii care vin în urgenţă să existe şi un alt martor, în afară de părinte, care să poată să povestească şi el, din perspectiva sa, ce s-a întâmplat. Pentru că un observator poate fi mai echidistant”, adaugă dr. Alisa Popescu.
Citeşte şi:
Cresc chiriile. În topul ofertelor de lux din Craiova, un penthouse de 2500 de euro
Copilul nostru, oglinda noastră? Cum avem grijă ca bunele intenţii să nu aibă efect contrar
Medic: Infecţiile Covid pot fi confundate cu simple răceli, dar şi cu gastroenterite
Până la urmă, cât spaţiu verde are Craiova?!
