Numărul pacienţilor cu diabet din România a crescut cu 30% în ultimii cinci ani, conform celor mai recente cifre publicate de Casa Naţională pentru Asigurări de Sănătate (CNAS). Numărul pacienţilor diabetici a urcat de la 860.558 în 2018 până la 1.121.651 în 2022. Guvernul tocmai a aprobat un Plan național de prevenție a diabetului zaharat, care prevede crearea unui registru național de diabet zaharat şi prediabet, cu scopul de a eficientiza mecanismele de gestionare a afecţiunii. Medicii spun că acesta va contribui semnificativ la reducerea sincopelor în tratamentul pacienţilor cu diabet. Totodată, însă, specialiştii atrag atenţia asupra lipsei programelor de educaţie pentru sănătate în şcoli.
„Suntem ceea ce mâncăm”, spune medicul diabetolog Mihaela Vladu, de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova. „Cu toate astea, avem o programă şcolară încărcată de tot soiul de discipline, dar nu avem ore alocate educaţiei pentru sănătate. Iar cazurile de obezitate şi diabet la copii sunt în continuă creştere. Inclusiv cazuri de diabet zaharat de tip II la copii de 11-12 ani, care acum câţiva ani pur şi simplu nu existau”, semnalează medicul.
Pacienţi cu glicemii mari şi din ce în ce mai mulţi copii cu diabet
Stilul nostru de viaţă din ce în ce mai dezechilibrat, cu alimentaţie bogată în glucide rafinate, lipide saturate şi lipsa mişcării favorizează apariţia diabetului, precizează specialistul. Dr. Mihaela Vladu adaugă că perioada de pandemie a limitat adresabilitatea pacienţilor la medic, astfel că post-Covid medicii s-au confruntat pur şi simplu cu o explozie a cazurilor: „Nu doar că avem un val de pacienţi care ajung la noi cu diabet, dar vin cu valori foarte ridicate ale hemoglobinei glicate, foarte dezechilibraţi. Sunt foarte puţini pacienţii pe care îi depistăm cu glicemii la limită”.
Cel mai îngrijorător este că, pe lângă numeroasele cazuri noi în rândul adulţilor, medicii se confruntă cu din ce în ce mai multe cazuri de diabet la copii şi adolescenţi. Iar diabetul zaharat de tip II, care în urmă cu un deceniu nu exista, practic, în rândul copiilor, începe să devină o problemă care pune în alertă specialiştii în sănătate.
„În urmă cu câţiva ani, nu aveam diabet zaharat de tip II în rândul copiilor. În ultimul timp, au început să apară din ce în ce mai multe cazuri, asociate unei creşteri exponenţiale a cazurilor de obezitate”.
„Părinţii vin şi cer scutiri de la educaţie fizică. Avem mult de lucrat la mentalitate”
Dr. Vladu consideră că o problemă a societăţii moderne, cu impact asupra stilului de viaţă al copilului, este şi relaţia dezechilibrată dintre părinţi şi copii, pe fondul lipsei timpului. Părinţii plecaţi în străinătate sau extrem de ocupaţi încearcă să compenseze pentru lipsa timpului acordat copilului făcându-i toate voile. De multe ori, acest lucru se răsfrânge asupra alimentaţiei copilului, care ajunge să primească multe dulciuri şi să aibă o dietă de tip fast food.
„Ideal este să mâncăm mâncare gătită în casă. Totodată, avem problema lipsei de mişcare. În societatea actuală, copilul iese afară şi stă pe tabletă sau pe telefon. Ba mai mult, mă confrunt cu situaţii în care părinţii vin şi cer scutiri de la ora de educaţie fizică pentru că aleargă copilul, transpiră şi răceşte. Este total greşit. Nu putem ţine copiii într-un glob de cristal. Avem mult de lucrat la mentalitate”, spune medicul diabetolog.
„Trebuie să existe nişte programe educaţionale şi în şcoli, şi în grădiniţe, să se pună accent pe necesitatea unei diete corespunzătoare, sănătoase, a mişcării. Avem tot felul de materii mai mult sau mai puţin utile, dar nu avem educaţie pentru sănătate. În esenţă, suntem ceea ce mâncăm. De felul în care ne alimentăm depinde sănătatea noastră. Corpul nostru, dacă îi dăm ce trebuie, rămâne sănătos. Este adevărat că şi terenul genetic îşi spune cuvântul, dar când mai venim şi cu factori nocivi, apare patologia. Apare boala.”
Registrul naţional de diabet va ajuta sistemul medical să reacţioneze mai eficient la nevoile pacienţilor
Guvernul a aprobat în aceste zile un plan naţional care prevede şi elaborarea unui registru naţional de diabet şi prediabet. Este un pas important pentru pacienţi, care va ajuta specialiştii să gestioneze mai bine cazurile. Dr. Vladu explică implicaţiile elaborării acestui registru:
„Registrul naţional ne va ajuta să facem aprecieri mai precise în necesarul de medicaţie, de personal, tot ce înseamnă suport medical pentru pacienţii cu diabet, astfel încât să fim pregătiţi să răspundem necesităţilor numărului din ce în ce mai mare de pacienţi. Un registru ne va aduce estimări mai precise privind numărul pacienţilor, astfel încât şi fondurile alocate vor fi estimate cu o mai mare acurateţe, astfel încât să nu mai existe sincope în tratamentul lor. Avem pacienţi cu diabet zaharat de tip I pe care îi avem sub tratament cu pompă de insulină, la care trebuie estimat din timp necesarul de consumabile, este un tratament costisitor. Iar dacă noi avem estimările corecte, putem aloca fonduri corespunzătoare pentru a evita sincopele în aprovizionare şi întreruperea schemelor terapeutice începute”.
Citeşte şi:
Cresc chiriile. În topul ofertelor de lux din Craiova, un penthouse de 2500 de euro
Copilul nostru, oglinda noastră? Cum avem grijă ca bunele intenţii să nu aibă efect contrar
Medic: Infecţiile Covid pot fi confundate cu simple răceli, dar şi cu gastroenterite
Până la urmă, cât spaţiu verde are Craiova?!
Neurolog, despre loviturile la cap ale copiilor
