Congresul extraordinar al Partidului Social Democrat – care a tinut prima pagina duminica, 10 decembrie – a avut tot ce ii trebuie sa fie o vedeta mediatica: buna organizare, tensiune plina de dramatism (cuvântarea lui Sorin Oprescu), zvonuri, bârfe si rezultate surprinzatoare. Echipa aleasa la Congres poate fi considerata victoria secreta a lui Adrian Nastase: Mircea Geoana, Titus Corlatean, Ion Rus, Marian Sirbu, Vasile Dincu, Gheorghe Nichita, Dan Nica, Ion Stan, Ilie Sirbu, Cristian Diaconescu, Victor Ponta sunt, toti, oameni adusi de Adrian Nastase fie in guvern, fie in atât de hulitul Birou de Coordonare care a inlocuit in iulie 2004 – in disperare de cauza – Delegatia Permanenta la conducerea Partidului Social Democrat.
Sa ne reamintim ca – inca sub impresia ca au pierdut alegerile locale – social-democratii erau intr-o deruta completa in luna iulie 2004. Presa le cânta prohodul, Alianta D.A. ii ameninta cu tepe in Piata Victoriei, Ion Iliescu ii certa pe toate tonurile posibile, iar sondajele ii aratau sub Alianta D.A. In aceasta confuzie ruinatoare pentru un partid aflat intre doua rânduri de alegeri, alegerile locale tocmai terminate si alegerile parlamentare si prezidentiale programate pentru sfârsitul anului 2004, Adrian Nastase suspenda Delegatia Permanenta, introduce alegerile preliminare ca un criteriu de selectionare a candidatilor, schimba tipul de campanie electorala si convoaca un Congres Extraordinar pentru a adopta o strategie de campanie electorala si a nominaliza candidatul la prezidentiale. Toate aceste schimbari si-au aratat roadele. PSD s-a intors pe primul loc in preferintele publicului, iar Alianta D.A. si candidatul ei au devenit din nou mâna a doua. Baronii social-democrati, care isi frecau mâinile de bucurie ca Adrian Nastase si-a taiat craca de sub picioare renuntând la ei, au inceput din nou sa dea târcoale sediului din Baneasa, uimiti ca partidul se poate intoarce pe primul loc in preferintele publicului chiar si fara banii si influenta lor. Intr-adevar, Biroul de Coordonare (compus din Cristian Diaconescu, Dan Nica, Titus Corlatean, Ion Rus, Gheorghe Nichita, Ion Stan, Ilie Sirbu, Marian Sirbu, Octav Cosminca si inca doi-trei oameni) reusise sa disciplineze comunicarea si organizarea de partid si vedea cum sondajele il rasplatesc repede si convingator. Pentru prima data in istoria acestui partid a devenit evident ca vechimea in partid si banii nu pot inlocui competenta, entuziasmul si intelegerea publicului.
Acesti oameni conduc acum Partidul Social Democrat. In numai doi ani, echipa centrala s-a schimbat radical, cel putin la nivel central. Nimeni nu are ce sa le reproseze noilor conducatori: nu gasesti printre ei baroni, corupti, patati, oameni cu agende ascunse. Nici unul dintre ei nu este ziua la parlament, iar seara la DNA. Nici unul dintre ei nu poate fi tras de mâneca pentru lipsa de aderenta la public. Multi dintre ei sunt bine infipti in organizatiile judetene, neriscând nici un moment sa fie eliminati ca niste corpuri straine, impuse de sus.
Partidul Social Democrat a devenit frecventabil.
Partidul Social Democrat a trait momentul istoric in care doamna Alina Mungiu, cunoscuta ca un dusman de moarte al stângii, l-a laudat pentru prestatia la Congres.
Partidul Social Democrat a devenit onorabil.
Noua echipa are insa o sarcina grea. Onorabil, frecventabil, respectabil, Partidul Social Democrat trebuie sa devina si puternic. Ca daca esti curat, dar slab, nu faci nimic in politica. In politica trebuie sa fii puternic. Trebuie sa ai destule voturi pentru a face guvernul si pentru a-ti trimite candidatul la Cotroceni. Altfel, vei participa la nenumarate emisiuni de radio si televiziune explicând ce importanta e moralitatea in politica, dar vei fi aruncat de colo-colo pe scena politica când se va pune problema formarii unui guvern sau trimiterii unui comisar la Bruxelles.
Iar aici, Mircea Geoana si echipa lui au multe de facut. Partidul Social Democrat nu mai reprezinta in sondaje decât jumatate din cât era in 2004. Nici un partid nu doreste o alianta cu el. PD are in statut ca nu colaboreaza cu PSD, PNL este prea macinat de lupte interne pentru a gasi pe cineva cu mintea limpede sa judece ce au de facut, iar PRM isi risca electoratul – in majoritate anti-pesedist, nu vorbim aici de parlamentari – daca se asociaza cu PSD. Corneliu Vadim Tudor nu uita ca intre 1992 si 1996 a fost asociat la guvernare cu PSD si era sa nu intre in parlament. Ceilalti nu ajung la pragul electoral, deci nu pot fi luati in calcul.
Partidul Social Democrat este curat, onorabil, frecventabil, dar singur. Nu va fi usor.
