Ziua europeană a informării despre antibiotice (European Antibiotic Awareness Day – EAAD) este marcată, anual, pe 18 noiembrie. Aceasta este coordonată de Centrul European pentru Controlul Bolilor (ECDC). Manifestările organizate se axează pe problema rezistenţei la antibiotice, un inamic al sănătăţii publice mondiale, în prezent, scrie Agerpres. Prin această zi, o iniţiativă europeană în domeniul sănătăţii publice, organizatorii de evenimente pun accent pe a creşte gradul de conştientizare privind ameninţarea pentru sănătatea publică a rezistenţei la antibiotice şi, totodată, importanţa utilizării prudente a antibioticelor. Cele mai recente date confirmă că în Uniunea Europeană numărul de pacienţi infectaţi cu bacterii rezistente este în creştere şi rezistenţa la antibiotice este o ameninţare majoră pentru sănătatea publică.
Antibioticele trebuie folosite cu multă prudență
Utilizarea prudentă a antibioticelor poate ajuta la oprirea dezvoltării bacteriilor rezistente şi la menţinerea eficienţei antibioticelor în utilizarea lor de către generaţiile viitoare. Obiectivul, setului de instrumente pus la dispoziţia celor interesaţi pe site-ul dedicat zilei – antibiotic.ecdc.europa.eu/en-, este de a sprijini eforturile de creştere a utilizării conştiente a antibioticelor în spitale şi în alte instituţii de asistenţă medicală.
Setul de instrumente oferă sfaturi despre modul în care organizatorii campaniei pot contacta şi implica medicii din asistenţa medicală primară, astfel încât aceştia să promoveze utilizarea adecvată şi responsabilă a antibioticelor. Prin campanie se urmăreşte încurajarea şi împuternicirea medicilor care prescriu un tratament să urmeze ghidurile de prescriere pentru antibiotice, oferind şi informaţiile, mesajele şi instrumentele necesare acestora pentru a informa pacienţii cu privire la riscurile de a face rezistenţă la antibiotice şi pentru a-şi direcţiona pacienţii către utilizarea adecvată a antibioticelor, şi a tratamentelor alternative pentru infecţiile virale, cum ar fi în cazul răcelii sau a gripei.
Setul de instrumente include: liste de verificare pentru medici, fişe informative, infografice despre administrarea antibioticelor, pliante, scrisori, postere de prezentare, câteva mesaje cheie sugerate de profesioniştii din domeniul sănătăţii, idei pentru activităţi de creştere a gradului de conştientizare şi tactici sugerate pentru transmiterea mesajelor atât furnizorilor de asistenţă medicală primară, cât şi pacienţilor cu privire la utilizarea prudentă a antibioticelor. Materialele setului de instrumente sunt furnizate într-un format adaptabil (Word, Adobe InDesign) pentru adaptare şi utilizare uşoară la nivel naţional, ce poate fi descărcat de pe site-ul antibiotic.ecdc.europa.eu.
35.000 de cetăţeni din UE, Islanda şi Norvegia, au decedat din cauza infecţiilor cu bacterii rezistente la antibiotice
Potrivit studiului şi raportului realizat, Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor, o agenţie a UE, îşi propune să furnizeze estimări actualizate ale evoluţiei infecţiilor bacteriene rezistente la antibiotice în ţările UE, Islanda şi Norvegia, în perioada 2016-2020 şi să evalueze modul în care această situaţie s-a schimbat faţă de estimările anterioare. Potrivit acestui studiu în fiecare an, 35.000 de cetăţeni din UE, Islanda şi Norvegia, au decedat din cauza infecţiilor cu bacterii rezistente la antibiotice. Infecţiile cauzate de bacterii rezistente la antibiotice sunt considerate o ameninţare majoră pentru sănătatea globală. Peste 70% din impactul infecţiilor rezistente la antibiotice asupra sănătăţii este direct legat de infecţiile asociate cu alte probleme de sănătate.
A existat o tendinţă semnificativă de creştere a numărului estimat de infecţii pentru aproape toate combinaţiile de rezistenţă bacterie-antibiotice. Pe grupe de vârstă a fost cea mai mare creştere la sugari şi vârstnici. Dar s-a evidenţiat o excepţie în 2020, când s-a estimat o scădere generală, o parte din scădere fiind explicată prin măsurile luate pentru a controla răspândirea COVID-19, inclusiv modificări în prevenirea şi controlul infecţiilor şi schimbările procedurilor din spitale ca urmare a practicii diferite de spitalizare în timpul pandemiei.
