Aproape jumătate din populaţia lumii – cam 49%, potrivit calculelor AFP – va fi chemată la urne în 2024. În jur de 30 de ţări – inclusiv România – îşi vor alege preşedintele. Asta în timp ce scrutine parlamentare sunt programate în aproximativ 20 de țări. Aceste alegeri vor avea loc într-un context internaţional tulbure, cu conflictul ruso-ucrainean intrând în cel de-al treilea an de ostilităţi şi cu războiul dintre Hamas şi Israel în plină desfăşurare.
Potrivit observatorilor, aceste scrutine vor fi, de asemenea, supuse riscului de dezinformare şi de manipulare cu ajutorul inteligenţei artificiale (AI), într-o măsură mai mare sau mai mică, în funcţie de ţară.
STATELE UNITE – REVANŞA?
La 5 noiembrie 2024, zeci de milioane de americani se vor prezenta la urne pentru a-şi desemna „marii electori”, responsabili de alegerea locatarului de la Casa Albă.
Acest al 60-lea scrutin prezidenţial american, unul dintre cele mai disputate, va avea probabil un aer de déja-vu, cu o refacere aşteptată a competiţiei din 2020 între actualul preşedinte democrat Joe Biden, în vârstă de 81 de ani, şi predecesorul său republican, Donald Trump, acum în vârstă de 77 de ani. Posibila ciocnire a veteranilor va fi analizată cu atenţie. Asta după controversele şi informaţiile false care au înconjurat alegerile prezidenţiale din 2020. Trump nu şi-a recunoscut niciodată înfrângerea, iar un număr de americani consideră că votul le-a fost „furat”.
În plus, Congresul a aprobat la 14 decembrie deschiderea oficială a unei anchete pentru destituirea lui Biden. Aceasta este motivată de afacerile controversate ale fiului său în în străinătate, care nu are practic nicio şansă de reuşită.
RUSIA – OPOZIŢIE REDUSĂ LA TĂCERE
Fără surpriză, Vladimir Putin a anunţat la 8 decembrie că va candida pentru propria succesiune la alegerile prezidenţiale din martie. Omul care conduce Rusia de 23 de ani a modificat Constituţia în 2020. Aceasta îi permite să rămână la putere până în 2036. Astfel l-ar depăşi pe Iosif Stalin în ceea ce priveşte longevitatea la Kremlin.
În ultimii ani, opoziţia rusă şi societatea civilă au fost amuţite pe fondul conflictului din Ucraina. Principalii opozanţi politici sunt fie exilaţi, fie încarceraţi, precum Aleksei Navalnîi, inamicul numărul unu al Kremlinului, dus zilele acestea, fără ştirea rudelor, în Arctica. Alţii au murit sau au fost reduşi la tăcere fizic.
INDIA – APROAPE UN MILIARD DE ALEGĂTORI
Aproximativ 945 de milioane de indieni sunt chemaţi la urne în luna mai pentru alegerile generale din această ţar. India a devenit, în 2023, cea mai populată din lume, înaintea Chinei.
Se aşteaptă ca BJP, partidul premierului Narendra Modi, aflat la putere din 2014, să câştige scrutinul. Nţionalismul său este atractiv pentru majoritatea hindusă. Aceste alegeri vor avea loc în contextul în care drepturile politice şi libertăţile civile sunt în declin, potrivit ONG-ului Freedom House.
Condus de Rahul Gandhi, Partidul Congresului, cândva dominant, dar acum devenit o forţă slăbită, a încercat să formeze o mare coaliţie cu partidele disparate ale opoziţiei regionale pentru a-l contesta pe Modi.
UE – UN URIAŞ SCRUTIN TRANSNAŢIONAL
Peste 400 de milioane de alegători din 27 de ţări europene îşi vor desemna cei 720 de europarlamentari la începutul lunii iunie. Atunci va avea loc un uriaş scrutin transnaţional. Acesta ar putea fi marcat de un nou avânt al forţelor eurosceptice, aşa cum a demonstrat triumful partidului de extremă dreapta, islamofob, PVV în alegerile parlamentare din Olanda.
Aceste alegeri vor avea loc într-un moment în care imigraţia este subiectul unor dezbateri aprinse în mai multe ţări ale UE, iar portofelele europenilor au fost afectate puternic de inflaţie.
Citește întreg articolul pe News.ro.
