de Radu Buziernescu
Reforma fiscal – bugetară începută în luna noiembrie 2023 va avea un impact financiar modest asupra reducerii deficitului bugetar, fiind bazată, în cea mai mare parte (85%), pe creșterea presiunii fiscale și, în mică parte, pe reducerea cheltuielilor statului, așa cum aștepta mediul de afaceri (reorganizarea instituțiilor publice a fost amânată până la mijlocul anului 2024). De altfel, ordonanța „Trenuleț” denotă parcă o înverșunare a Guvernului împotriva mediului de afaceri, o trecere mult prea bruscă de la o extremă la alta, adică de la o liniște și o presiune fiscală moderată cu care eram obișnuiți în ultimii 10 ani la o încrengătură de modificări fiscale care lovesc mediul de afaceri, mai degrabă ca un tren decât ca un trenuleț.
Măsuri mult mai dure cu impact asupra reducerii evaziunii fiscale
Pe de altă parte reforma digitală promisă de ANAF încă nu își arată roadele, deși casele de marcat electronice sunt, teoretic, legate la serverele ANAF, iar SAF-T și e-Factura ar trebui să furnizeze suficiente date fiscului pentru a diminua măcar deficitul de încasare a TVA, capitol la care România este campioană în UE încă din anul 2000. Dacă am recupera măcar jumătate din cele 9 miliarde de euro cât avem deficitul anual din TVA (mai mult de jumătate din deficitul bugetar total din anul 2023) nu s-ar mai pune problema creșterilor de impozite și taxe în viitor. Deocamdată, începând cu luna noiembrie, guvernul a luat o serie de măsuri mult mai dure cu impact asupra reducerii evaziunii fiscale, în speranța aducerii la lumina a unor venituri impozabile.
O nouă „lege a ilicitului”
Pentru că în anul 2020 a fost abrogată Legea nr. 12/1990 privind activitățile ilicite, iată că începând cu 11 noiembrie 2023 avem, practic, o nouă „lege a ilicitului” cu sancțiuni sub formă de amenzi de până la 35.000 lei, dar și cu confiscarea sumelor și bunurilor dobândite prin săvârșirea contravenției.
Sunt vizate persoanele fizice și juridice care practică o activitate economică ilicită, adică „activități economice desfășurate de persoane care nu sunt autorizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare”. Întrucât în expunerea de motive care a însoțit proiectul de lege se arată că „ există entități, de regulă persoane fizice, care nu desfășoară o activitate legală, declarată și înregistrată”, aceasta ne duce cu gândul că vor fi vizate, în special, acele persoane fizice care nu își declară sub nicio formă veniturile (meditații, chirii, profesii liberale, micii meseriași, comercianți online etc). În cazul efectuării unor activități economice cu bunuri care nu sunt însoțite de documente de proveniență (factura, avizul de însoțire a mărfii, documente vamale etc), dacă în 12 luni de la data aplicării ultimei amenzi, se săvârșește o nouă contravenție din aceeași categorie, amenzile cresc simțitor și ajung până la 60.000 lei, complementar cu suspendarea activității până la 15 zile.
A fost eliminată posibilitatea de a achita jumătate din minimul amenzii
Tot începând cu 11 noiembrie 2023, a fost eliminată posibilitatea pentru contravenienți de a achita în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzut de legi financiar-fiscale importante: Legea contabilității, Legea privind Codul fiscal, Legea privind Codul de procedură fiscală, Legea privind întărirea disciplinei financiare privind plățile și încasările în numerar, cât și legile care reglementează utilizarea caselor de marcat, RO e-Transport, Ro e-Sigiliu, RO e-Factura, precum și în legătură cu măsurile de prevenire și combatere a activităților economice ilicite.
A fost, de asemenea, majorat substanțial cuantumul amenzilor în legătură cu obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale: neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate sau emiterea unor bonuri cu valoare inferioară se sancționează cu amendă de până la 30.000 lei, în funcție de gravitatea faptei, dar și cu confiscarea sumei nejustificate; în situația în care într-un interval de 12 luni de la ultima sancțiune agentul economic săvârșește o nouă contravenție, amenda se va dubla, iar pentru cel puțin încă două contravenții amenda se va tripla, iar activitatea va fi suspendată pentru 15 zile, unitatea fiind sigilată.
Plafon pentru plăţile cu numerar
Începând cu 11 noiembrie 2023, pe lângă faptul că s-a stabilit un plafon de casierie de 50.000 lei la sfârșitul zilei (diferența se va depune în bancă), plățile din avansurile spre decontare nu vor depăși 1000 lei/persoană/zi (majorat la 5000 lei începând cu 15 decembrie 2023), se interzic plățile și incasările cu numerar reprezentând împrumuturi/restituiri de la/către persoane fizice (se instituie o amendă de 25% din suma încasată sau plătită, începând cu 25 decembrie 2023); mai apare încă o amendă de 25% din sumele încasate/plătite/deținute în casierie care depășesc plafoanele (anterior era 10%) și o amendă de la 15.000 la 20.000 lei pentru acordarea de avantaje clienților pentru efectuarea de plăți în numerar, pentru fragmentarea solicitărilor de eliberare de numerar care conduce la depășirea plafonului de plăti de 5000 lei/persoană și 10.000 lei /zi, precum și pentru transferul sumelor din contul firmelor în contul persoanelor fizice fără documente justificative.
Cu data de 5 noiembrie 2023, o serie de fapte ce constituie contravenție au fost eliminate din lista contravențiilor pentru care se aplică legea prevenirii: cele din Legea privind Codul fiscal, din Legea privind Codul de procedură fiscală, din legislația privind casele de marcat și introducerea sistemelor moderne de plată.
Tot cu această dată s-a majorat semnificativ cuantumul amenzilor în legatură cu Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, acestea ajungând până la 30.000 lei (în cazul sustragerii de la controlul vamal pentru produsele accizabile) complementar cu confiscarea bunurilor sustrase de la controlul vamal și reținerea mijloacelor de transport folosite până la plata amenzii.
Ordonanța „Trenuleț” majorează drastic o serie de amenzi
Ordonanța „Trenuleț” majorează drastic, începând cu 15 decembrie 2023, cuantumul multor amenzi prevăzute în Legea contabilității.
Astfel, pentru neefectuarea inventarierii amenda poate ajunge până la 20.000 lei (de la 5000 lei), pentru neîntocmirea politicilor contabile amenda ajunge până la 10.000 lei (de la 4000 lei), pentru neînregistrarea în contabilitate a activelor, datoriilor și a operațiunilor economico-financiare amenda poate ajunge până la 10.000 lei (de la 4000 lei), pentru nerespectarea reglementărilor privind utilizarea și ținerea registrelor de contabilitate, păstrarea, arhivarea și reconstituirea documentelor amenda poate ajunge până la 20.000 lei (de la 4000 lei) … ordonanța mai prevede amenzi de până la 30.000 lei pentru persoanele juridice fără scop patrimonial care nu întocmesc, începând cu anul 2024, o declarație care sa însoțească situațiile financiare anuale în care să evidențieze toate sumele primite și utilizate.
Impozit de 70% pentru cei care nu vor putea justifica sursa veniturilor
O modificare legislativă extrem de importantă este introducerea cu 1 iulie 2024 a unui impozit de 70% acelor persoane fizice care nu vor putea justifica sursa veniturilor în fața organelor fiscale. Impozitul se va aplica asupra bazei impozabile ajustate de organul fiscal care va stabili și cuantumul accesoriilor fiscale.
De remarcat că, în acest moment, din anul 2011 de când a fost introdus, impozitul aplicat asupra veniturilor nedeclarate este de 16%, un impozit care nu a speriat pe nimeni. În Nota de fundamentare a proiectului de lege se arată că până la data de 1 iulie 2024 se aplică „o fereastră de oportunitate contribuabililor în vederea conformării”, respectiv să-și declare veniturile și să-și plătească impozitele aferente cu cota actuală de 16%. Cu siguranță aplicarea noului impozit de 70% va fi însoțită și de sancțiuni contravenționale și deschiderea unor eventuale dosare penale pentru evaziune fiscală.
Vom asista oare la introducerea impozitului progresiv și global la persoanele fizice în 2025?
Nu ne rămâne decât să sperăm că în anul 2024 digitalizarea ANAF va furniza suficiente informații fiscului pentru a depista mai serios fenomenul evaziunii fiscale, că va crește gradul de colectare a impozitelor și taxelor, îndeosebi la TVA, că înainte de a mai gândi să crească taxele sau să introducă altele noi, guvernul va face mai multă curățenie în administrația publică centrală și locală.
Oricum, pentru anul 2024, datorită celor 4 scrutinuri electorale nu se întrezărește o altă creștere a presiunii fiscală pentru că se va apela și mai mult la împrumuturi pentru acoperirea deficitului bugetar. Interesant este ce se va întâmpla din 2025, când noua lege a pensiilor va absorbi încă 35 de miliarde de lei anual, iar alegerile vor fi trecute. Vom asista oare la introducerea impozitului progresiv și global la persoanele fizice sau la creșterea TVA cu 3 puncte procentuale (la 22%) sau la implementarea la pachet a acestor două creșteri?
Citeşte şi: O poveste despre Cristi şi Ion
