La Bruxelles, în perioada dezbaterilor “Săptămânii civile” organizate de Comitetul Economic și Social European am avut ocazia să vizitez în Parlamentul European expoziția “Tezaurul de aur al Băncii Naționale a României trimis la Moscova și niciodată returnat – o creanță mai veche de un secol”.
O inițiativă lăudabilă a Băncii Naționale care a prezentat dovezile jafului asupra Tezaurului României. Oficialii europeni și nu numai au luat act de dovezi istorice, înscrisuri, probe juridice și angajamentele părților rusă și română în legătură cu cele 91,5 tone de aur fin trimise la Moscova. Un înscris deosebit de valoros este cel din septembrie 1917 prin care Guvernul Provizoriu al Rusiei garanta României că Tezaurul este bine păstrat și că urmează a fi returnat. Alte documente fac referire la balanța Băncii Naționale a României din data de 31 decembrie 1928 în care era înregistrată suma de 315.179,980 lei, reprezentând valoarea “Tezaurului luat de Rusia”.
Prin intermediul unui comunicat de presă, BNR a explicat motivele acestei inițiative:
”Având în vedere că problema rezervei de aur confiscate de statul rus nu este cunoscută la nivel internațional, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis să susțină inițiativa europarlamentarului Eugen Tomac, cu sprijinul grupului de europarlamentari români, de a aduce subiectul în atenția instituțiilor europene. „Nu putem să rămânem tăcuți, acest subiect trebuie făcut cunoscut publicului european, iar instituțiile europene trebuie să cunoască acest caz”, declară Eugen Tomac.
Documentele expuse
Documentele expuse atestă fără îndoială că „Tezaurul BNR trimis la Moscova, depus într-o țară aliată, împreună cu toate documentele relevante, în baza unui acord internațional, recunoscut și validat de istorie, reprezintă un caz singular în care rezerva de aur monetar este încredințată cu toate documentele oficiale și garanțiile de depozit conform cărora ar fi returnată oricând la cererea proprietarului, doar ca depozitarul să nu își respecte apoi aceste obligații, asumate conform tuturor normelor și obiceiurilor internaționale”, a susținut Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR.
Situația a rămas neschimbată până astăzi, deși în cadrul sesiunilor Comisiei comune româno-rusă pentru studierea problemelor relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României, înființată în anul 2003, partea rusă a acceptat că aurul BNR a fost trimis la Moscova și că documentele prezentate de partea română sunt valabile. În contextul actual, lucrările Comisiei au fost sistate.
Au participat numeroși europarlamentari din toate grupurile politice
La evenimentul de deschidere a expoziției au participat numeroși europarlamentari din toate grupurile politice, atât români, cât și din țările partenere.
„Concluzia noastră este aceea că Banca Națională a României are o creanță perfect valabilă asupra Băncii de Stat a Rusiei”, a declarat Cristian Păunescu, consilier al Guvernatorului BNR, în cadrul evenimentului.
Băsescu: „Convingerea mea este că Tezaurul va reveni acasă“
„Nu putem să închidem asemenea pagini de istorie pentru că nu s-a făcut dreptate. Statul român a fost jefuit și trebuie să i se facă dreptate. Chestiunea trebuie să fie parte a solicitărilor noastre comune față de Federația Rusă atunci când va veni timpul”, a spus Petras Austrevicius, deputat european, fost ministru de externe al Lituaniei.
„Convingerea mea este că Tezaurul va reveni acasă și momentul acesta nu este departe. Acțiunea de la Parlamentul European nu e decisivă, dar se înscrie în linia creării unui cadru de sprijin pe care ne așteptăm să-l primim de la Uniunea Europeană pentru a ne recupera Tezaurul în negocierile cu Federația Rusă”, a spus fostul președinte al României, Traian Băsescu.
Pentru o mai bună cunoaștere a situației Tezaurului românesc de la Moscova, lucrările semnate de Cristian Păunescu, „Tezaurul Băncii Naționale a României dus la Moscova și niciodată returnat”, și de Ilie Schipor, „Tezaurul României și destinul său. Argumente din arhivele rusești”, au fost traduse în limba engleză și distribuite fiecărui membru al Parlamentului European”.
Autor Ștefan Rădeanu
Citește și: Cea de a șasea conferință a Atelierul Synaxis la UMF Craiova
