Miercuri, 13 martie, deputații europeni au dat „undă verde” noii legislații care să protejeze jurnaliștii și mass-media din Uniunea Europeană de interferențe politice și economice.
Conform noii legi, adoptată cu 464 de voturi pentru, 92 împotrivă și 65 de abțineri, statele membre vor fi obligate să protejeze independența presei, iar toate formele de intervenție în deciziile editoriale vor fi interzise – se arată în comunicatul Parlamentului European.
Astfel, autoritățile au obligația să nu facă presiuni asupra jurnaliștilor și editorilor ca aceștia să-și dezvăluie sursele de informare, precum reținerea acestora, sancțiuni, percheziții la birou sau prin instalarea de software de supraveghere, inclusiv pe dispozitive electronice.
Parlamentul a adăugat în legislație garanții prin care permiterea utilizării programelor-spion să fie posibilă numai de la caz la caz și numai în urma unei autorizări judiciare în cazul instrumentării unor infracțiuni grave pedepsite cu o privare de libertate. Chiar și în aceste cazuri, subiecții vor avea dreptul de a fi informați după ce a avut loc supravegherea, având posibilitatea de a contesta în instanță.
Sabine Verheyen
Conform comunicatului PE, în dezbaterea plenară, raportorul Comisiei pentru Cultură și Educație, Sabine Verheyen (PPE, DE) a declarat: „Semnificația pluralității mass-media pentru o democrație funcțională nu poate fi subliniată eficient. Libertatea presei este amenințată la nivel mondial, inclusiv în Europa: asasinatul din Malta, amenințările la adresa libertății presei din Ungaria și multe alte exemple dovedesc clar acest lucru.
Actul european pentru libertatea presei este răspunsul nostru la această amenințare și o piatră de hotar în legislația europeană și protejează dublul rol al mass-media de gardian al democrației, dar și mediului de afaceri”.
Despre independența editorială a presei publice
Pentru a preveni utilizarea mass-media publice în scopuri politice, șefii acestora și membrii consiliului de administrație ar trebui selectați prin proceduri transparente și nediscriminatorii pentru mandate suficient de lungi.
Niciun jurnalist nu va putea fi concediat înaintea încheierii contractului de muncă, decât dacă nu mai îndeplinește criteriile profesionale.
Ramona Strugariu
În acest sens, Raportorul de la Comisia pentru Libertăți Civile Ramona Strugariu (Renew, RO) a fost categorică: „Jurnaliștii au acum un aliat, un set de instrumente care îi protejează, le crește independența și îi ajută să facă față provocărilor, interferențelor și presiunii cu care se confruntă adesea în meseria lor.
Acest regulament este un răspuns la Orban, Fico, Jansa, Putin și celor care doresc să transforme mass-media în propriile instrumente de propagandă, să răspândească știri false și să destabilizeze democrațiile noastre.
Niciun jurnalist nu ar trebui să se teamă de presiuni de orice fel atunci când își face meseria și informează corect cetățenii.
Mai mult, mass-media publică va trebui să fie finanțată folosind proceduri transparente și obiective iar finanțarea ar trebui să fie durabilă și previzibilă”.
Despre transparența proprietății asupra entităților mass-media și alocarea corectă a publicității de stat
Pentru a permite publicului să cunoască cine controlează mass-media și ce interese pot influența, toate instituțiile de știri și de actualitate, indiferent de dimensiunea lor, vor trebui să publice informații despre proprietarii lor într-o bază de date națională, inclusiv dacă sunt deținute direct sau indirect de către stat – menționează comunicatul Parlamentului European.
Mass-media va trebui, de asemenea, să raporteze fondurile primite din publicitatea de stat și despre sprijinul financiar de stat, inclusiv din țările din afara UE.
Fondurile publice alocate presei sau platformelor online vor trebui alocate pe criterii publice, proporționale și nediscriminatorii.
Conform noilor reglementări, informațiile privind cheltuielile publicitare de stat vor fi publice, inclusuv sumele totale anuale precum și suma per unitate.
Potrivit declarațiilor, regăsite în comunicat, deputații au dorit să asigure un mecanism care să împiedice marile platforme online cum ar fi Facebook, X sau Instagram să restricționeze sau să șteargă, în mod arbitrar, conținutul media independent.
Platformele vor trebui, mai întâi, să distingă mass-media independentă de alte surse neconvenționale. Mai mult, media va trebui notificată când o platformă on-line intenționează să șteargă sau să restricționeze conținutul și aceasta va avea la dispoziție 24 de ore pentru a răspunde. Doar după răspuns, sau în absența acestuia, platforma poate șterge sau restricționa conținutul dacă entitatea media nu respectă condițiile sale.
Există și opțiunea ca mass-media să solicite sprijinul unui organism de soluționare extrajudiciară a litigiilor și de a cere un aviz de la Consiliul Eropean pentru Servicii Media (un nou consiliu al autorităților naționale de reglementare a UE care urmează să fie înființat de EMFA).
CESE salută propunerile de consolidare și apărare a independenței editoriale
Oliver Röpke, președinte CESE
Comitetul Economic și Social European a făcut public avizul din decembrie 2022 și prezentat instituțiilor europene în cursul anului trecut cu observații la demersul legislativ de protejare a mass-media. Potrivit acestuia: „Libertatea și diversitatea mass-media au o importanță fundamentală pentru statul de drept și democrația liberală. CESE regretă evoluțiile îngrijorătoare din interiorul UE. Prin urmare, salută inițiativele Comisiei Europene privind libertatea mass-media.(…) CESE salută recunoașterea de către Comisia Europeană a faptului că o concentrare a pieței mass-media care creează monopoluri poate reprezenta o amenințare gravă la adresa libertății și pluralității.
Simplele reglementări și o abordare fără caracter obligatoriu nu sunt suficiente. Mass-media liberă și independentă trebuie să fie un criteriu obligatoriu pentru raportul și mecanismul privind statul de drept.
Comitetul Economic și Social European subliniază că este necesar să se mențină independența jurnaliștilor. Mass-media publică are sens numai dacă este imparțială și pe deplin independentă de influența politică. Resursele financiare adecvate și stabile reprezintă o garanție în acest sens, cu condiția să existe un sistem eficace de control care garantează eficacitatea cheltuielilor.
CESE este preocupat de lipsa de independență a anumitor organisme de reglementare și solicită un cadru care să le asigure independența.
Comitetul salută crearea unui consiliu european pentru serviciile mass-media, dar insistă asupra independenței sale depline, întrucât UE ar trebui să acționeze ca un exemplu de bune practici în vederea obținerii independenței depline a organismelor naționale de reglementare. Nu este recomandată participarea organismelor naționale de reglementare care nu sunt independente.
CESE subliniază importanța transparenței în toate procesele legate de moderarea conținutului pe platformele online foarte mari și recomandă definirea unor standarde minime la nivelul UE, în conformitate cu dispozițiile actuale ale legislației UE privind combaterea concentrării. Comitetul solicită legiuitorilor să adopte reglementări obligatorii, cu respectarea corespunzătoare a libertății antreprenoriale și să evite birocrația și costurile inutile”.
Autor Ștefan Rădeanu
