Zi de sarbatoare ieri la Caminul de Batrâni din Craiova. Gheorghita Lazarescu, una din batrânele internate in centru, a implinit venerabila vârsta de 100 de ani. Gazeta de Sud i-a fost alaturi, la ceas aniversar, si i-a daruit flori si un tort.
In rochia ei preferata, adusa de acasa de singurele ei rude, niste nepoti din partea sotului, cu brosa prinsa la rochie si cu palaria pe cap, asa cum i-a placut toata viata sa se poarte, Gheorghita Lazarescu a fost aniversata zilei. Colegele de camera au tinut sa o faca frumoasa pe batrâna, fiind de la primele ore ale diminetii in preajma sarbatoritei. Pâna si sala de mese a etajului intâi din Caminul de Batrâni a fost impodobita pe masura, cu baloane, cu fete de masa imaculate, pe care s-au pus sampanie, sucuri si tort.
Nascuta in 1907…
Desi nu este de mult timp internata in acest centru, batrâna a câstigat repede simpatia colegilor de pavilion, datorita veseliei si darului aparte de a povesti. Nici singurele ei rude, nepotii din partea sotului, nu au uitat-o, fiind printre putinii care o viziteaza de câte ori este posibil la „azil“. Pe lânga legatura de rudenie, batrâna este si cea care i-a cununat si le-a botezat copiii, fiind astfel „parintele lor spiritual“. Emotionata, mult mai tacuta ca de obicei, batrâna a impresionat prin propria-i poveste. Nu a avut o viata usoara, insa a incercat pe cât posibil sa treaca peste toate, sa incerce sa nu se lase doborâta de greutati. Nascuta in anul Rascoalei, 1907, a avut multe de vazut si trait, razboaie, calamitati, iar acum sa fie si „europeana“ cu acte… 70 de ani din viata i-a petrecut in Bucuresti, unde si-a intemeiat o familie. De copii nu a avut parte, considera ca nu le-a fost scris nici ei, nici surorii sale, pe care a ingrijit-o pâna in ultimele clipe ale vietii. Ramasa vaduva in urma cu 38 de ani, femeia a fost un sprijin pentru rude, crescându-le copiii, ingrijindu-i si educându-i. „Am stat cu chirie foarte multi ani in Bucuresti, nu am avut niciodata o casa a mea… Am locuit apoi pe la rude, iar când sora mea s-a imbolnavit m-am mutat cu ea sa o ingrijesc. Era singura, ca si mine, nu ii daruise Dumnezeu copii. Am ingrijit-o pâna in ultima clipa a vietii sale. De atunci am ramas doar cu câtiva nepoti, atât… De câteva luni am venit la Caminul de Batrâni. Am avut o viata grea, mi-a fost dat sa trec prin multe greutati, insa Dumnezeu mi-a fost alaturi in fiecare clipa“, a povestit batrâna.
Doua veterane ale orasului, adapostite in Caminul de Batrâni
A muncit cât i-a permis vârsta, iar apoi puterile. A fost verificatoare la Banca Nationala din Bucuresti. Este o femeie inteleapta, lucida si sanatoasa.
Cu lacrimi in ochi, Gheorghita Lazarescu a primit ieri flori si un tort din partea Gazetei de Sud, urari de sanatate din partea „colegilor“ de batrânete, alt tort din partea rudelor si unul oferit de conducerea unitatii in care este cazata. Inainte insa de a se aseza la masa, nu a uitat sa isi faca semnul crucii si sa multumeasca tuturor pentru o asemenea surpriza.
Batrâna Lazarescu nu este singura veterana a Caminului, colega ei de pavilion, Ioana Crisan, va implini in acest an, pe 9 septembrie, 101 ani.
