Trei din 10 copii afirmă că știu pe cineva care a consumat substanțe psihoactive / droguri, ponderea crescând la patru din 10, în cazul adolescenților. Îngrijorător este că indică pe cineva din grupul de egali (prieten / coleg de școală), ceea ce arată incidența ridicată a consumului în mediul școlar sau în proximitatea copiilor, potrivit unei anchete Salvați Copiii România. Copiii cu vârsta peste 14 ani consumă în număr mai mare alcool și tutun: astfel, 27% afirmă că au consumat alcool, 19% au fumat țigări obișnuite, 11% tutun încălzit, iar 16% au vapat, în ultima săptămână.
Cu toate acestea, doar 3% dintre copii afirmă că au consumat personal substanțe psihoactive / droguri, fără nicio diferențiere privind vârsta, genul sau mediul de rezidență. Având în vedere incidența mare a consumului în grupul de egali și caracterul dezirabil al unui răspuns în cazul consumului propriu, datele acestea trebuie interpretate cu atenție, cel mai probabil procentul fiind subestimat.
Canabisul, cea mai consumată substanță
Dintre cei care spun că au consumat personal substanțe psiho-active, cei mai mulți spun că au făcut acest lucru de mai multe ori (peste jumătate dintre ei), iar substanța cea mai consumată este canabisul, urmată de ecstasy și LSD.
64% dintre copiii peste 14 ani, consumatori de cafea
4 din 10 copii spun că au consumat cafea în ultima săptămână. 2 din 10 copii spun că au consumat energizante sau băuturi alcoolice, iar 1 copil din 10 spune că a fumat/vapat în ultima săptămână.
În cazul majorității substanțelor menționate, consumul crește odată cu vârsta copiilor. 64% dintre copiii de 14 ani și peste au băut cafea în ultima săptămână. 27% afirmă că au consumat alcool, iar 24% energizante. 19% au fumat țigări obișnuite, 11% tutun încălzit, iar 16% au vapat.
Consumul de alcool este mai răspândit în rândul băieților (22% vs. 18%).
Indicele fericirii, mai scăzut la adolescenți
În linii generale, copiii acordă o notă medie de 7,44 din 10 la întrebarea cât de fericiți s-au simțit în ultimele două săptămâni. Băieții se declară semnificativ mai fericiți decât fetele, la fel copiii cu vârsta sub 14 ani, decât cei de vârstă mai mare și cei din mediul urban comparativ cu copiii din rural. Cele mai scăzute valori medii la acest indicator caracterizează fetele cu vârsta peste 14 ani din mediul rural, iar cele mai ridicate băieții cu vârsta sub 14 ani din mediul urban.
Copiii de vârstă mică, băieții și copiii din mediul urban afirmă în măsură semnificativ mai ridicată că sunt fericiți, liniștiți sau energici, pe când copiii cu vârsta peste 14 ani, fetele și cei din mediul rural că sunt stresați, demoralizați sau deprimați.
Majoritatea copiilor afirmă că locuiesc în aceeași casă cu ambii părinți (aprox. 80% dintre respondenți). Absența unui părinte din gospodărie este corelată cu scoruri medii semnificativ mai ridicate în ceea ce privește stresul / deprimarea, altfel spus copiii aflați în această situație afirmă în măsuri semnificativ mai ridicate ca sunt stresați / deprimați.
Sub 10% dintre copii descriu ca fiind neplăcută sau foarte neplăcută atmosfera din familie, neexistând diferențe din perspectiva genului, vârstei sau mediului de proveniență.
Atmosfera neplăcută din familie sau de la școală, asociată cu stres ridicat
Atmosfera neplăcută din familie este puternic asociată cu scoruri semnificativ mai ridicate la indicatorii care măsoară stresul, demoralizarea sau deprimarea copiilor, cu aproximativ 3 puncte mai mult pe o scală de la 1 la 10.
Numărul de prieteni este asociat pozitiv cu indicatori care măsoară starea de bine, precum fericirea sau liniștea, iar lipsa prietenilor este asociată puternic cu valori ridicate ale indicatorilor care măsoară stresul sau deprimarea.
Ca și în cazul familiei, o atmosferă neplăcută în școală / clasă este asociată cu niveluri semnificativ mai ridicate de stres în rândul copiilor.
