”Să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimica! Ori să nu se revizuiască, primesc! Dar atunci să se schimbe pe ici, pe colo și anume, în părțile esențiale”. O concluzie similară cu cea a lui Farfuridi, din Scrisoarea pierdută a lui Caragiale, se pare că au tras și membrii Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice (CZMI) atunci când le-a fost solicitat avizul pentru documentația tehnică privind consolidarea, modernizarea, recompartimentarea și creșterea eficienței energetice a Teatrului Național „Marin Sorescu”.
În ședința CZMI nr. 11, privind această propunere, modificările propuse au fost privite cu oareșce ridicări din sprânceană, comisia recomandând, la final, renunțarea la anumite modificări, în principal la compartimentarea foaierului pentru amenajarea unui restaurant în incinta Teatrului.
A doua ședință a Comisiei are loc astăzi.
Se vrea restaurare, nu modernizare
Clădirea TNC nu este monument istoric, însă face parte dintr-o zonă a monumentelor istorice, astfel încât nu se pot aduce modificări majore aspectului exterior al clădirii, care să nu se încadreze în specificul zonei. Lucru care, spune conducerea instituției, s-a luat în calcul cu mare atenție încă de la demararea proiectului. Însă alte modificări, îndeosebi cele care privesc funcționalitatea spațiilor interioare, au fost primite cu reticență de comisie, în condițiile în care modernizarea teatrului ar presupune, printre altele, anumite modificări în sala Amza Pellea, apariția unui restaurant în foaier, despărțit cu un zid de sticlă, dar și amplasarea unor panouri fotovoltaice pentru creșterea eficienței energetice.
În urma deliberării, emiterea unui aviz favorabil a fost amânată, cei mai mulți membri ai Comisiei solicitând renunțarea restaurantul din foaier (păstrându-se, cel mult, un spațiu de bufet), la funcționalizarea terasei, la panourile fotovoltaice și la modificările aduse sălii mari. Mai exact, renunțarea la toate marile modificări și tratarea proiectului ca o „restaurare”, cu intervenții minimale.
Propunerile, considerate invazive
Propunerile sunt considerate prea „invazive”, consideră Comisia, în condițiile în care apariția unui restaurant în incinta teatrului nu ar face decât să alinieze instituția culturală craioveană la tendințele actuale. Teatrul Național din București, de pildă, deține, de asemenea, o terasă funcțională și restaurant în incinta clădirii, iar restaurantele în interiorul clădirii teatrelor au devenit normalitate în numeroase orașe din lume. În formele propuse, se consideră că ele aduc noi valențe spațiilor culturale, crescând atractivitatea și oferind o sursă proprie de finanțare instituțiilor.
Nici în sala de spectacole nu se dorește vreo schimbare
În privința modificărilor aduse sălii de spectacol, acestea ar fi menite să mențină capacitatea de 600 locuri, oferind în același timp noi soluții pentru tehnicieni (în prezent expuși în loja din spate), cât și locuri speciale pentru persoanele cu dizabilități.Cu toate acestea, membrii comisiei nu sunt de acord cu schimbările și preferă doar minime intervenții, păstrând teatrul așa cum este în prezent.
“Consider că proiectul trebuie tratat ca o restaurare; modificările propuse modifică proiectul iniţial; sunt necesare revizuiri – renunţarea la compartimentarea foaierului, minimalizarea la maxim a intervenţiilor pe terasă în scopul preponderenţei volumetriei iniţiale; renunţarea la panourile solare; păstrarea configuraţiei sălii de spectacole”, este una dintre constatări.
Panourile fotovoltaice, un alt „NU”
O sursă de eficiență energetică și, astfel, de reducere a costurilor, nici panourile fotovoltaice nu prea sunt privite cu ochi buni.
„Recomand renunţarea la ideea amplasării panourilor fotovoltaice oriunde s-ar amplasa acestea pe teatru; recomand abordarea reamenajării interioare a sălii de spectacol în spiritul celei existente evitând un concept radical diferit de amenajare plastică; propun renunţarea la soluţia cu divizarea foaierului în favoarea sălii de mese; în concluzie sunt de acord cu intervenţiile preponderent tehnice şi funcţionale, dar nu uitaţi nici o clipă să conservaţi spiritul edificiului în ansamblu, foaierul şi sala de spectacole”.
Revenire cu un proiect care să nu modifice… mai nimic
În general, comisia solicită o revenire cu modificări la modificări… care să nu mai modifice. Mai exact:
- “revenire cu o intervenţie care să modifice mai puţin volumetria iniţială şi spaţialitatea sălilor (foaier)”
- “revenire cu soluţii de intervenţii minimale fără modificarea configuraţiilor funcţionale (foaier, sala spectacole, terase)”;
- consider necesară renunţarea la peretele din sticlă din foaier şi conformarea unui sistem de ventilaţie adecvat pentru zona respectivă (dacă se doreşte păstrarea funcţiunii de sală de consumaţie, pe care o consider inoportună)
- “revenire cu soluţii de intervenţii minimale, renunţarea la soluţia cu divizarea foaierului în favoarea sălii de mese”
- “revenire cu prezentarea unor noi soluţii de intervenţii”; “nefavorabil în forma prezentată; intervenţiile propuse sunt majore, invazive chiar; consider că proiectul trebuie tratat mai aproape de conceptual de restaurare, chiar dacă nu este monument istoric; nu sunt de accord cu realizarea restaurantului în foaierul teatrului şi nici cu divizarea spaţiului existent prin acel perete de sticlă”
- ”nu consider că terasa trebuie funcţionalizată; panourile fotovoltaice ar putea fi vizibile din stradă”.
CITEȘTE ȘI: Nicio medie de 10 în Dolj, la BAC, dar două medii în Oltenia