Oamenii de știință de la Cambridge au dezvoltat un instrument de inteligență artificială (AI) capabil să estimeze în patru cazuri din cinci dacă persoanele cu semne timpurii de demență vor rămâne stabile sau vor dezvolta boala Alzheimer.
Echipa afirmă că această nouă abordare ar putea reduce necesitatea unor teste de diagnostic invazive și costisitoare, îmbunătățind în același timp rezultatele tratamentului într-un stadiu incipient, atunci când intervențiile, cum ar fi schimbările în stilul de viață sau noile medicamente, ar putea avea șansa de a funcționa cel mai bine.
Cazurile de demenţă se vor tripla în următoarea jumătate de secol
Demența reprezintă o provocare semnificativă în materie de asistență medicală la nivel mondial, afectând peste 55 de milioane de persoane din întreaga lume, la un cost anual estimat la 820 de miliarde de dolari.
Se preconizează că numărul cazurilor aproape se va tripla în următorii 50 de ani.
Principala cauză a demenței este boala Alzheimer, care reprezintă 60-80% din cazuri. Depistarea precoce este esențială, deoarece atunci este probabil ca tratamentele să fie cele mai eficiente, însă diagnosticarea precoce a demenței și prognosticul nu pot fi exacte fără utilizarea unor teste invazive sau costisitoare, cum ar fi tomografia cu emisie de pozitroni (PET) sau puncția lombară, care nu sunt disponibile în toate clinicile medicale.
Ca urmare, până la o treime dintre pacienți pot fi diagnosticați greșit, iar alții pot fi diagnosticați prea târziu pentru ca tratamentul să fie eficient.
Modelul bazat pe inteligenţa artificială, mai prezis decât testele medicale existente
O echipă condusă de oameni de știință de la Departamentul de Psihologie al Universității Cambridge a dezvoltat un model de învățare automată capabil să estimeze dacă și cât de repede o persoană cu probleme ușoare de memorie și gândire va evolua spre boala Alzheimer.
În cercetarea publicată vineri, în revista eClinicalMedicine, cercetătorii arată că acest model este mai precis decât instrumentele actuale de diagnostic clinic.
Pentru a-și construi modelul, cercetătorii de la Cambridge au folosit date despre pacienți colectate în mod curent, neinvazive și la costuri reduse – teste cognitive și scanări RMN care arată atrofierea materiei cenușii – de la peste 400 de persoane care făceau parte dintr-o cohortă de cercetare din Statele Unite.
Peste 80% eficienţă
Apoi au testat modelul folosind date reale de la alți 600 de pacienți din cohorta americană și, ceea ce este important, date longitudinale de la 900 de persoane din clinici specializate din Regatul Unit și Singapore.
Algoritmul a fost capabil să facă distincția între persoanele cu insuficiență cognitivă ușoară stabilă și cele care au evoluat spre boala Alzheimer într-o perioadă de trei ani.
AI a fost capabilă să identifice corect persoanele care au dezvoltat boala Alzheimer în 82% din cazuri și să identifice corect persoanele care nu au dezvoltat boala Alzheimer în 81% din cazuri, doar pe baza testelor cognitive și a unei scanări RMN.
Algoritmul a fost de aproximativ trei ori mai precis în estimarea evoluției către Alzheimer decât standardul actual de îngrijire, respectiv markerii standard (cum ar fi atrofia materiei cenușii sau scorurile cognitive) sau diagnosticul clinic.
AI ar putea reduce semnificativ diagnosticele greşite
Rezultatele studiului arată că modelul ar putea reduce semnificativ diagnosticele eronate.
Instrumentul AI a permis, de asemenea, cercetătorilor să stratifice persoanele cu boala Alzheimer folosind datele de la prima vizită a fiecărei persoane la clinicile de specialitate în trei grupuri: cei ale căror simptome vor rămâne stabile (aproximativ 50% dintre participanți), cei care vor evolua lent către boala Alzheimer (aproximativ 35%) și cei care vor evolua mai rapid (restul de 15%).
Estimările AI au fost validate atunci când s-au analizat datele de urmărire pe o perioadă de șase ani.
Noul instrument AI, spun specialiștii, ar putea ajuta la identificarea persoanelor care se află într-un stadiu suficient de timpuriu pentru a putea beneficia de noi tratamente, identificând în același timp și persoanele care au nevoie de o monitorizare atentă, deoarece este probabil ca starea lor să se deterioreze rapid.
CITEŞTE ŞI: Aerul condiționat, dezavantaje și precauții
