Peste 100.000 de hectare din sudul Doljului au devenit aride din cauza defrisarilor masive din ultimii ani. Specialistii apreciaza ca in 50 de ani situatia poate deveni dramatica, implicând pierderi insemnate in agricultura judetului. Impaduririle ar putea dura 20 de ani.
Sudul judetului Dolj se transforma incet-incet intr-un desert. Statisticile arata ca peste 100.000 de hectare de teren, in trecut cultivabil, a devenit arid din cauza defrisarilor de padure din ultimii ani.
Cele mai mari probleme au aparut in zona comunelor Sadova, Dabuleni, Mârsani si Desa, unde conditiile climatice si fenomenul de deflatie eoliana (spulberarea nisipului de catre vânt) ingreuneaza lupta oamenilor cu desertificarea solului. Este vorba, in special, de arealul cuprins intre Calafat – Poiana Mare – Sadova – Bechet – Dabuleni si fluviul Dunarea, care are o suprafata de 104.600 de hectare. Prezenta unor soluri nisipoase care nu retin apa imprima partii sudice a Doljului caracterul de zona semiarida, cu accente de aridizare (adâncirea nivelului freatic) si chiar de desertificare, arata specialistii. De altfel, zona de sud a judetului este denumita „Sahara Olteniei“. Studiile au aratat ca, in Câmpia Olteniei, frecventa anilor cu recolte slabe ca efect al secetelor este cuprins intre 36% si 39%. Unul dintre factorii desertificarii este scaderea dramatica a suprafetelor impadurite.
20 de ani pentru impaduriri
In ultimii 30 de ani, proportia suprafetelor impadurite s-a redus aproape la jumatate. Daca in 1970 padurile ocupau 12% din suprafata judetului, in acest moment nu depasesc 7%. Aceasta in conditiile in care media la nivel national este de 29-31%, iar in Europa – 37%. Reducerea suprafetelor de padure este cauzata de taierile abuzive de arbori din ultimii ani, singura solutie fiind impadurirea acestor zone.
Seceta compromite, in primul rând, productia vegetala, iar in functie de durata si intensitatea acestui fenomen, efectele negative se vad si in zootehnie. Cele mai importante pierderi sunt legate de calamitarea culturilor de cereale, de care depinde in cea mai mare masura securitatea alimentara a populatiei. „Depinde foarte mult si cum se va schimba clima. Deocamdata, noi estimam pierderi in agricultura de 5%, dar, daca nu se pun la punct sistemele de irigatii si se mai taie abuziv padurea, in 50 de ani situatia poate deveni dramatica. Sa speram ca nu se va ajunge acolo“, a precizat Valentin Bulumaci, director adjunct al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Dolj. Problema desertificarii solului Olteniei a fost luata in serios abia in 1977, când s-a hotarât impadurirea a peste 1.200 de hectare. In 1997, Directia Silvica (DS) Dolj a preluat aproape 1.300 de hectare de teren desertificat in zonele Dabuleni, Sadova si Ocolna. Succesiv, peste 5.000 de hectare au intrat in programul de impadurire. Specialistii DS Dolj spun ca trebuie un program sustinut de impaduriri pentru a acoperi intreaga zona desertificata.
„Avem un program cu fonduri guvernamentale prin care s-au facut deja impaduriri pe 800 de hectare, iar pâna in toamna alte 2.500 de hectare vor intra in program pentru impadurire, in zonele Daneti si Mârsani. La o medie de 5.000 de hectare impadurite pe an, ne-ar trebui circa 20 de ani sa impadurim intreaga suprafata“, a declarat Daniel Drâgnei, directorul DS Dolj.
