În cel mai recent număr (septembrie a.c.) al revistei de cultură universală ”Constelații diamantine”, Nicolae Mareș propune un ”articol insolit”: ”Lev Tolstoi și Regina Elisabeta a României”.
Sub acest titlu este evocată corespondența dintre marele scriitor rus și Regina Elisabeta a României, scriitoarea Carmen Sylva (o parte din aceasta aflându-se la Biblioteca Centrală din Moscova). Din ciorna răspunsului dat de Tolstoi unei scrisori a reginei reiese că acesta își exprimă recunoștința ”pentru frumoasa scrisoare pe care ați avut bunătatea să mi-o trimiteți. Solidaritatea persoanelor care se află la cele două extreme ale scării sociale îmi este în mod deosebit prețioasă, pentru că sunt foarte receptiv și emoționat când cineva îmi vorbește despre ideile creștine”. Semnatarul articolului face de asemenea un apel pentru ca ”aceste nestemate să iasă la lumină în România și să nu mai apelăm la Biblioteci străine, pentru a le cunoaște și a intra în posesia lor”.
”Jocul minții”
Sub deja consacratul generic ”Jocul minții”, Doina Drăguț oferă cititorului poezia ”Poetul și Arta lui”, în care poetul, această creatură aleasă, este văzut în primul rând ca având o misiune nobilă pe Pământ, dar și o existență sfâșietoare: ”înrobit de gânduri/se răzbuna/prin libertatea/artei sale/întotdeauna opunea ceva/în fața a altceva/lăsând o urmă/de neșters”. Fatalitatea nu-l ocolește, ca pe orice muritor, dar sensul existenței sale este unul superior: ”între dorință/ și cunoaștere/convins de fatalitatea/ce apasă asupra lui/își făcea din viață/o nesfârșită dramă”. După o existență în care se îndoiește și se teme de toate, dar mai ales de sine însuși, face pasul desăvârșit către eternitate, către o anticipată integrare cosmică: ”apoi eliberându-se/de efemer/trecu/apropiindu-se/de veșnicie”.
Aforismele semnate de Nicolae Mareș
Din aforismele semnate de Nicolae Mareș: ”Unii desființează gardul ca să lichideze proprietarul” (subtilă, dar din păcate adevărată, n.n.).
”Împăcarea-i soră cu Iertarea”.
”Viața ți-o înnobilezi lucrând, nu vegetând”.
”Individul care nu visează – trăiește degeaba”.
”Dacă omenirea lacrimile și le-ar fi strâns, multe oceane ar fi umplut”.
Un incitant eseu despre unul dintre marii scriitori români semnează Mihai Caba sub titlul ”Liviu Rebreanu sau modernitatea romanului”. Pornind de la luarea de cuvânt a lui Rebreanu în plenul Academiei Române, în care acesta aducea elogiul unui înaintaș menționând ”strămoșul meu și al unora dintre d-voastră, într-un sens mai larg strămoșul tuturor: țăranul român” și continuând cu enumerarea unora dintre romanele sale celebre: ”Ion”, ”Pădurea spânzuraților”, ”Răscoala”, semnatarul articolului se oprește în egală măsură asupra referințelor critice elogioase ale unor critici de prestigiu ai vremii, printre care George Călinescu, Tudor Vianu și Eugen Lovinescu, pentru a oferi în final cititorului date biografice esențiale ale marelui scriitor român.
Poezie aparte a Marianei Zavati Gardner
O poezie aparte, în egală măsură senzitivă și cu asocieri în afara comunului, propune Mariana Zavati Gardner. Spațiul descris de poetă devine unul al trăirilor declanșate de impactul simțurilor, unul al contrastelor: ”aerul se simte neuniform/miroase a sudoare de șa/miroase a lână umedă/miroase a lemn ars/plăci de ardezie se ridică la cer” (Spații din chirpici). Sau: ”N-aud cântec de păsări”/șoaptele lui se estompează/lumina, o portocală de sânge/cuvinte ce sună a plumb/sângele lui devine zăpadă”.
O prezentare amănunțită a însemnărilor literare ale Lilianei Moldovan reunite sub titlul ”În albastrul lecturii” face Al Florin Țene în materialul ”Spiritualitatea lecturii și a însemnărilor literare”. Arătând că albastrul este culoarea spiritualității, numită de G. Heinz-Mohr ”culoarea cea mai adâncă și imaterială” și menționând inclusiv atitudinea Chinei antice față de această culoare, una contradictorie și incitantă, semnatarul articolului face în continuare o caldă pledoarie pentru lecturarea celor 64 de cronici ale autoarei (”scrise într-un stil baroc”), o talentată scriitoare din Târgu Mureș.
”Percy Bysshe Shelley, romanticul profetic și revoluționar”
George Petrovai propune cititorului o binevenită incursiune în spațiul literaturii clasice, în materialul ”Percy Bysshe Shelley, romanticul profetic și revoluționar”. Pornind de la considerații generale asupra romantismului (unele dintre acestea fiind publicate de autor în articolul ”Fantasticul și obsesia irealului”), G.P. oferă apoi câteva repere esențiale despre viața și opera poetului romantic englez, care a lăsat posterității o operă memorabilă, deși viața i-a fost scurtă (în rândul marilor poeți romantici care întregesc această listă menționându-i pe Byron, Keats, Poe, Eminescu, Pușkin, Lermontov, Leopardi, Petöfi, Botev). Poemele lui Shelley sunt recomandate pentru ”farmecul, profunzimea și inegalabila lor fluență”.
Ediția este ilustrată cu reproduceri după Georgia O’Keeffe, artistă americană modernistă căreia Filip Tudora îi consacră la final un medalion sub genericul ”Picătură de pictură”.
Mai semnează: Ioan-Aurel Pop, Ioan Gâf-Deac, Mădălina Virginia Antonescu, Marin I. Arcuș, Florentin Smarandache, Ion Deaconescu, Carmen Manea, Lidia Grosu, Corneliu Vasile, Ionel Popa, Marin Moscu, Lucia Cosmina Vlad, Carmen Bulzan, Gheorghe A. Stroia, Ovidiu Țuțuianu, Ion Popescu-Brădiceni, Victor Rusu, Camelia Oprița, Adriana Weimer, Ionuț Țene, Gelu Dragoș, Kama Sywor Kamada, Ioan Voicu, Ana Onică, Ben Todică, Stelian Gomboș.
Autor Mihai Gîndu
Citește și: Sfaturile unui Voievod
